PSALMUL 78 

Doamne svinte, păgânii veniră* În țara ta de o răsâpiră Și svânta ta casă o spurcară, Ce da cuviință preste țară, Și feceră Ierusalimul1 Ca o cramă când i să ia vinul. Trupurile zac pre gios căzute A slugilor tale ce-s crezute, Și carnea lor o mănâncă hiara Și pasările din toată țara. Sângele le stă vărsat ca apa, Și nu-i nime să margă cu sapa Să le-astroace, și să le îngroape N-au cu milă nime de pre-aproape, 

5 perechi.

1 Pronunțat I-e-.

Ce zac prin oraș și dinafară, De súntem vecinilor ocară. Și toț megieșii ni să strâmbă Și ne-ngână, văzându-ne-n scârbă. Dară pănă când, Dumnezău svinte, Ț-vei porni mânia cea fierbinte, Cu urgia cea nestâmpărată, Ce-i ca focul preste noi vărsată? Mută-ț, Doamne, pre păgâni mânia Și preste dânș îț varsă urgia, Carii nu vor de tine să știe, De numele cel svânt în vecie. Și preste crăii să-ț lățăști ura, Ce n-or să-ț asculte-nvățătura. Că mâncară pre Iacov cu totul Și l-au pustiit preste tot locul. Și nu pomeni, Dumnezău svinte, De-a noastre greșele de mainte, Ce de sârg să ne vii cu blândețe Să ne-ntâmpini, și cu ieftinețe. La a noastră grea mișelătate Să ne-agiutorești cu bunătate, Că tu ne ești Domn de mântuință, Și te rugăm, Doamne, cu credință, Pentru slava svântului tău nume, Să ne trimiț izbăvință-n lume. Și ne de greșele curățește Cu numele tău ce să slăvește, Să nu ne păgânii pâșcăiască : „Unde-i Domnul să vă folosască?“ Ce să prinză și păgânii limbă Că tu, Doamne, nu ne ești cu scârbă. 

Și le vei da pizmașilor plată, 

Între ochii noștri,-n zî curată, Pentru sângele svânt ce vărsară 

A slugilor tale de prin țară. Suspinile celor din obede 

Naintea ta, Doamne, să vor crede. Cu mărirea svinteloru-ț brațe 

Cruță fiii celor prinș în lațe, De i-au omorâtu-i fără vină, 

Și-i apleacă cu svânta ta mână. Vecinilor să le dai simbrie 

De șepte ori în sân cu urgie, Și să li să-ntoarcă cu ocară, 

Să le margă vestea preste țară. Să-i cuprinză de toate părț scârbă, 

Pentru căce stau de țî să strâmbă. Iară noi ce-ț suntem turm-aleasă 

Și poporeni de svânta ta casă, Ne vom ruga ție, Doamne svinte, 

Și preste veci îț vom ținea minte. Și vom spune preste rod de rudă 

Lauda ta în veci fără trudă.