CAPITOLUL XIII F. A. Cowperwood tutore

Trecu un timp pînă ce Cowperwood o întilni pe Berenice pentru a doua

oară şi atunci doar citeva zile în munţii Pocono, la vila unde doamna

Carter îşi petrecea verile. Un loeşor idilic pe coasta munte- lui, la

cîțiva kilometri de Stroudsburg, în mijlocul unei curioase întretăieri

de dealuri, care, văzute din ungherele tihnite ale verandei din faţa

casei semănau, după cum îi plăcea doamnei Carter să se exprime, cu v

turmă de elefanţi şi cămile defilind în depărtare. Viriurile care

atingeau, la unele dealuri, o înălţime de peste cinci sute de metri, se

ridicau verzi şi semeţe. La, poalele lor, vizibilă pe o distanţă de

peste o milă, șerpuia. şoseaua, albă şi prăfoasă care cobora la

Stroudsburg.

Din banii ciștigaţi la Louisville, doamna Carter, pentru verile

petrecute aici, își plătea un grădivar care, în faţa casei, pe peluza

în pantă, avea grijă să sădească flori de sezon. Tot doamna Carter cum-

părase o șaretă elegantă, trasă de un cal sprinten cu hamuri frumoase,

după ultima, modă : atit Roife cit și Berenice aveau ultimul tip de

biciclete, cu roți mici care iînlocuiseră tipul mai vechi, cu roţi

mari. Berenice îşi aranjase o etajeră cu partituri de muzică. clasică

şi cîntece noi ; avea un pian, o poliţă cu cărţi de autorii ei

preferaţi, cele necesare pentru pictură diferite aparate de gimnastică

şi o serie de tunici greceşti pentru dans — singură şi le desena —)a,

care se adăugau o colecţie de sandale şi de îileuri pentru păr.

Berenice putea îi deopotrivă o ființă activă sau indolentă, meditativă,

languroasă sau visînd succese mondene, chiar dacă nu urma să le

aibă imediat, gata să profite de distracţiile ce-i

Săi

ieşean în cale. Într-un cuvînt, e

mai precaută şi mai îcpiiliivă Elea le ăi

unei capacităţi deosebite de a se adapta,

ştia poriect cit de imperios necesar cra

să-şi aleagă cercul de care avea nevoia ni să

cu grijă sentimentele şi motivele adevăr. conducea în viaţă. Si totuși,

era departe d snoabă sau o ființă într-adevăr interesată,

trista ori de cite ori îşi aducea aminte de ; întîmplări din viaţa ei

sau a mamei ei — de cer

între doamna și domnul Carter, tatăl ei vitrep

pe la şapte pină la unsprezece ani (alcoolism ducea uneori pe tatăl ei

vitreg la crize de dei tremens), mutările precipitate dintr-o locuinţă

“tr-alta — tot soiul de întîmplări urite şi deprim -Berenice fusese un

copil sensibil. Avea amintiri

„o obsedau. De pilăă, o dată, în prezenţa guvern:

lor îl văzuse pe domnul Carter dind cu pic într-o masă şi apucînd din

zbor, cu o diabolică i demiînare, lampa gata să cadă şi azvirlind-o )

fereastră. Odată, într-un acces de furie, Carter repezise şi la ea. Ca

răspuns la țipetele de gro ale celor dimprejur, strigase ca un nebun :

„Las-o să cadă | N-ar îi răn de gi-ar rupe citeva coaste copilul ăsta

afurisit ! Întimplarea aceasta rămăsc: cea, mai precisă amintire legată

de tatăl ei vitreg, amintire care o făcea să o judece cu mai multă in-

dulgenţă pe mama ei, cliiar atunci cînd avea motive întemeiate să o

condamne. Despre tatăl ei adevărat, toi ce știa era că divorțase de

mama ei — habar n-avea de ce. ʼȚinea la maică-sa din multe motive,

“deşi îşi dădea seama că nu o iubeşte fără rezerve.

Doamna Carter, după părerea ei, era uneori prea vorbăreaţă, alteori

prea reținută. Vila lor din Pocono sau ,Geana pădurii”, după cum o

botezase doamna Carter, era locnită în felul de trai ciudat al

familiei. Na era ocupată decit din luna iunie-pină în octom- Xrie, cînd

doamna Carter işi relua treburile din „jonisviile, iar copiii se

întorceau la școală. era un băiat vesel şi bine crescut, sponţan şi

politicos, dar cu o inteligenţă, medi ai e a.

1 văzuse, Cow perwood își dăduse seama tea, deveni, în condiţii

normale, un funcţionar de în- credere la o bancă, de pildă. În schimb,

bererice copilul din prima, căsătorie, cra o ființă originală cu o fire

opalescentă.

De cum 0 văzuse în vorbitorul Şcolii E er, Cowperwood înţelesese natura

acestei ființe în dez- voltare. Ajunsese să cunoască atit de bine dife-

ritele tipuri de femei, incit o creatură deoscbită, ca Berenice, îl

pasiona, exact cum un cal de rasă poate entuziasma pe amatorul de cai.

Și, după cum un cunoscător descoperă dintr-o sută mînzul care promite

să ajungă intr-o bună zi ciștigătorul unui derby, tot astfel

Cowperwood, dirid pentru prima oară cu ochii de Berenice Fleming în

incinta austeră a şcolii Brewster, avu clarviziunea unei femei îru-

moase şi răstățate, strălucînd la vreun garder- party din Newport. sau

într-un aristocratic salon londonez. De ce? Pentru că Berenice avea,

alura, graţia, într-un cuvînt o lungă şi nobilă ascendență, toate

însușirile care o vor. face să triumie. Iată de ce, Și pentru toate

aceste calităţi ea îl atrăgea în mod irezistibil, mult mai mult decit

oricare altă femeie de pînă atunci.

Acum o vedea pe peluza vilei „Geana pădurii“. Berenice îl puse pe

grădinar să bată un stilp înalt de care legase o minge de tenis şi,

împreună cu Rolie, desfăşura pasele pline de mari eforturi ale jocului

„de minge legată,

Cowperwood primise o telegramă de invitaţie din partea, doamnei Carter

; aceasta îl întîmpinase la gara din Pocono şi-l adusese eu trăsura la

vilă. Îi plăceau dealurile verzi, șoseaua galbenă care urca şerpuind

și, în depărtare, căsuţa alburie cu acoperiș de şin- drilă cafeniu.

Cînd ajunseră era ora trei după masă ş soarele, deși aproape la

asfinţit, lumina, încă destul de tare. j E: _— Vite-i acolo! exclamă

doamna Carter, veselă, cînd trăsura scăpă de coama malului din marginea

şoselci, la doi paşi de casă. Berenice, sărind graţioasă,

389

FĂ

75

lovea cu racheta mingea legată de stil. x 5 E :. . » Nu jocul ăsta se

ţin. Ce copii neastimpăraţi.

Îi urmărea cu atenţia nnei mame iubito, ce o ridica mult în ochii lui

Cowperwood și Pta să se gindească ce dezastru ar fi dacă năzuințele «4

fericire pentru aceşti copii nu s-ar realiza . de altfel, foarte

posibil. Viaţa e ceva atit 4 grozitor... Cite contradicții in această f

Cind o mamă erijulie și iubitoare, cînd o co la dispoziţia bărbaţilor

vicioşi. Ce curios, și copii atit de reuşiţi.

Berenice purta în ziua accea o bluză larg mătase crem, fustă albă și

pantofi de tenis, cauza efortului se îimbujorase la faţă, iar părul miu

cu reflexe roşcate îi flutura în vînt. Deşi liseră gardul viu, intrind

pe poarta din stinga, co nu întrerupseră jocul, iar Berenice nici măcar

nu uitʼ'la ei, atit era de preocupată. Pentru ea Cowp wood reprezenta

un prieten de-al mamei ei atît. Lui, însă, cu sensibilitatea sa

dosebită, n scăpă nimie din. graţia mişcărilor ei, din succesii rapidă

a atitudinilor pline de un farmec minunati şi de naturaleţe. Ar fi

dorit să-i împărtășească doamnei Carter această impresie, dar se

abținu.

— E un joc iute, spuse Cowperwood, privindu-i cu plăcere. Joci şi

dumneata?

— O, jucam ! Acuma însă m-am cam lăsat. Am mai încercat eu cu Rolfe sau

cu Bevy, dar amindoi sînt mult prea tari pentru mine.

— Bevy î Cine e Bevy!

— E diminutivul lui Berenice. Așa-i spunea Rolie cînd era mic. :

— Bery ! Drăguţ nume! Dă

— Şi mie-mi place. Şi i ae potriveşte, deşi nu ştia de ce.

La ora mesei Berenice apăru înviorată după baie ; era într-o rochie

subţire de vară, care lui Cow- perwood i se păru făcută numai din

volane, cu linie şi mai graţioasă pentru că Berenice p nu purta corset.

Miinile și faţa ei — o faţă prel îngustă și drăgălaşă, miini nervoaseși

fii

inflăcărau imaginaţia. Li aunintea puţin; de su Eta barbia lui Berenice

era însă mai delicată, ue: ai voluntară, Și mai agresivă, privirea mi

tdi gentă, mai directă și totuși plină de mi:trr

— Va Bă zică, iar ne întilnim, i se adresă (oaer. wood, puţin ironic,

în timp ce ea, venind pe sc. dă se cufundă alene intr-un fotoliu din

paie. Cind 1c-m văzut ultima dată lucrai din greu la New Vor!

— Călcam regulamentul. Am și uitat, dar a fost un fleac. O!.Rolfe.!

strigă, pe tonul ci ferent., ţi-ai pierdut briceagul, uite-l în iarbă.

Cowperwood, deși intrerupt, continuă duţ scurtă pauză.

„— Cine a. ciștigat jocul acesta emoţionat

— Eu, fireşte, totdeauna eu cistig la jocul iicc:ta.

— Da, serios?

— Cu Rolfe, cel puţin... Joacă atit de prest. Se intoarse spre vest —

casa area faţada la sud — și examină şoseaua, dinspre Stroudsburg. Cred

că vine Harry Kemp, sopti, mai mult pentru sine. Aduce scrisorile mele

— dacă am vreuna.

“Se sculă, intră în casă, apoi, citeva clipe mai tîrziu ieși din nou și

se duse agale pînă la poartă, la o dis- tanţă de vreo cincizeci de

metri. Tinără şi eraţioasă, lui Cowperwood îi făcea impresia că

pluteşte. Un băiat elegant, purtind o haină de mătase albastră,

pantaloni şi pantofi albi, oprise la poarti o cabrioletă.

— Două serisori pentru dumneata ! exclamă, cu o voce piţigăiată, un fel

de falset, — Credeam că vei primi opt sau nouă. Straşnic de cald! Nu

găseşti? Avea maniere frumoase deși puţin efeminate, iar Cowperwood îl

plasă imediat în categoria imbecililor, Berenice luă scrisorile cu un

zimbet plin de farmec. Trecu prin fața lui citind fără să-i acorde

măcar e privire, apoi Cowperwood îi auzi vocea în casă.

— Mamă, familia Haggerty mă invită la ei in ultima săptămînă din

august. Îmi vine să renunţ la ʼTuxedo şi să mă duc acolo. Îmi place

Bess Haggerty,

— Scumpa mea, tu hotărăşti. Şi unde vor fi, la TarrytoWn Eau

Ha)icanipLake ]

. - a a

sii

— La Loon Lake, desigur, se auzi rishun-a Berenice. ,

„Ce de relaţii mondene are Bercnice“, iși Cowperwood. Începe binei.

Soții Haggeriy foarte bogaţi, deţineau mari zăcăminte de ; în

Pennsylvania. Harris Haggerty, despre căruia vorbea probabil Berenice,

avea cel puți sau opt milioane de dolari, iar lumea, lor fi siguranță

parte din cele mai înalte sfere,

Seara, după masă, se duseră cu trăsura, la Sadd] de la Saddlerʼs Run,

unde lumea dansa şi seplim)a sub clar de lună. Pe drum, Berenice fu

atit de dis. lantă încît Cowperwood, pentru prima oară în viața lui

simţi că începuse să îmbătrinească. Cu toată vigoarea spiritului şi

trupului său depișise totuși virsta de cincizeci și doi de ani, în timp

ce ea avea doar saptesprezece. De ce oare tinereţea, exer- cita asupra

lui o asemenea fascinaţie? Bercnice purta o toaletă albă din dantelă şi

mătase, care lia să se vadă niște umeri gingași şi graţioşi, un git

zvelt, maiestuos, admirabil modelat. De forța ei îți puteai da seama

după forma sculpturală a; brațelor.

„„Poate că e prea tîrziu, îşi spuse Cowperwood.., îmbătrinesc.

Prospeţimea, dealurilor în palida lumină a lunii i se păru tristă.

Cind ajunseră la Saddler, după ora zece, localul era plin de tineret,

de tot ce avea mai frumos regiunea. Doamna Carter, într-o splendidă

rochie de bal argintie, cu vieuz rose, care-i şedea bine, aştepta să

fie invitată la. dans de Cowperwood, și așa se şi în- timplă. Toată

scara însă el nu-și putu lua ochii de la Berenice, care trecea de lo un

dansator elegant la. altul, purtată în vîrtejul valsului şi al

dansurilor scoțiene. Tocmai atunci venise la modă un nou dans cu pași

repezi şi săltaţi — ridicai pe zind cite un picior, pe urmă te

întorceai şi alergai înapoi și iar ridicai un picior, apoi spate în

spate cu partenerul te legănai In ritmul dansului. Berenice, suplă și

avind un simţ dezveltat al ritmului, reprezenta pentru el naturalejea

plină de graţie! și de nob fe

392. muie i

»=—

să DU in seama de nimeni și de nimic, în

parcă de spiritul dansului, izvor de emoţii delicate pară d al unei

fericiri ce avea să vină. Nu știa ce aă și de cra însă profund

impresionat, crea! Berenice; n-ai păstrat nici un Singur dans pentru .

“ul Coxperwood | i se adresă, doamna Carter a fete, cînd într-o pauză,

renise din nou la un Siăteau, scăldaţi în razele lunii, ŞI discuţ mi-e

viaţa mondenă din New York și Kentucly, ză ( I perwood, vexat de

intervenția doamnei Carter relinse că dansase destul şi că nu mai area

nici un chet să continue. Mama lui Berenice, îşi spuse el, o o proastă.

_ Mi se pare, spuse fata, pe un ton galeş, că am | promis toate

dansurile; dar aş putea totuşi să las î afară pe cineva.

— Te rog, nu pentru mine, stărui Cowperwood. Nu ţin să mai dansez. În

tot cazul, îţi mulțumese.

în clipa aceea o ura aproape. Pisică făţarnică | Şi totuși, în fond, nu

putea s-o urască.

— Vai, Bevy, cum vorbeşti ? Cred că te porţi foarte urît în seara asta!

— Dar, te rog, spuse Cowperwood, pe un ton hotărit. Nu mai dansez. Nu

ţin să mai dansez.

Bevy îi aruncă o privire bizară un moment —o0 singură privire plină de

înţeles.

— Am un dans pentru dumneata, acum îl implora ca, cu blindeţe şi

stăruitor. Am vrut să te tachinez doar. Nu ţi-ar face plăcere să-l

dansezi cu mine?

— În condiţiileastea, nu pot refuza, răspunse el, reca.

— 8 dansul următor, preciză Berenice.

Dansară; la început el continuă să fie glacial, fiindcă prea fusese

jignit. Nu putea să uite nepăsarea ei şi din cauza asta era reținut şi

stingaci. Această fetişcană reuşise să-l abată pe el de la linia de

con- duită perfectă a omului de lume. Dar, în partea a doua a valsului,

pasiunea de care era stăpinită îl însuileţi și pe el. Se simțea la

largul lui și paşii în- pură să urmeze mai bine ritmul paşilor ci. se

înse lingă el și amindoi se avintară intr-un str Bia

nison. >

asa LOT. au

— Damnsezi admirabil, zise că.

_—- Iubese dansul. Ca înălțime ae pu, bine cu el. ]

Muzica încetă curînd.

— Aş vrea să mergem să luăm o spuse lui Cowperwood.

O conduse, amuzat, dar în același timp de atitudinea ei.

— Îţi face plăcere să mă tachinezi, nu-i a

— Nu, sînt doar obosită. Toată serata asi plictiseşte. Crede-mă. Ce

bine ar fi să fim înapoi acasă. -

— Putem pleca, dacă vrei.

Ajunşi-la bufet, Cowperwood îi oferi o îngi! iar ca îi esxsamină cu

privirea rece a ochilor all care acum aveau aspectul fără luciu al fai

olandeze.

- Aş vrea să mă icrţi, îi spuse ca. Am fo

sulentă, fără să vreau. Nu mă prea simt în apele

— Nu mi s-a părut că ai fost insolentă, mi cu generozitate ; atitudinea

lui se schimbase compl

— Ba am fost şi sper c-ai să mă ierţi. Aș vrea sincer îţi spun.

— "Te-am iertat din toată inima... puţinul re trebuie iertat. i

O aduse înapoi şi o încredinţă unui tinăr care o astepta. O privea

îndepărtindu-se în viltoarea dan- sului. Ceva mai tîrziu, împreună cu

mama ei, se îndreptă către trăsura de atară. Berenice rămase la

Saddler. Cineva promisese să o însoţească acasă. Cowperwood se întreba

cînd se va întoarce, care îi era odaia și dacă fi părea rău cu adevărat

și ... Adormind, Berenice Fleming, cu ochii ei albastri cenușii, pusese

deplină stăpinire pe mintea lui.

în