CAPITOLUL XLI Fiica doamnei Fleming

Berenice Fleming, atunci cînd Cowperwood o întilni pmiru prima, oară pe

mama ci, era una dintre elevele . Școlii de fele, condusă de

domnişoarele Brewster, de pe River Side Drive, New York, unul din cele

mai selecte pensioane din America. Pres- tigiul în societate al:

familiilor Hedden, Fleming şi Carter era o recomandaţie destul de

prețioasă ca Berenice să fie acceptată în această instituţie, deşi

situaţia mamei ei încetase de a mai fi strălucită, Înaltă, zveltă şi

delicată — exact cum şi-o inchipuise Cowperwood — cu un păr de culoarea

bronzului . roșcat, care aducea oarecum cu al lui Aileen, nu semăna cu

nici una din femeile pe care le cunoscuse Cowperwood. Chiar la

șaptesprezece ani, superiori- tatea ei inexplicabilă o deosebea de

toate prictenele

- şi atrăgea admirația exaltată a unor făpturi mai puţin. dotate, ale

căror instincte şi emoţii găseau Za an mod de exprimare în adoraţia pe

care o aşterneau

a + -

ji a +

cu evlavie pe altarul ei. dit

| Incontestabil, Berenice era o fată ncolig Chiar la șaptesprezece ani,

încă o îetiță, era huq.., conştientă de valoarea, de feminitatea, de

impc și de rolul pe care-l putea-juca în societate. A 2 | picle de

blondă, cu cîțiva pisirui, şi o faţă i prea imbujorată, niște ochi de

pisică, bizari,

] Fi (i funzi şi albaştri ca noaptea, un nas alungit, o pură is 20

destul de frumoasă cu dinţi impecabili şi o b ! bine modelată; se mişca

intotdeauna cu o |

i _ feiină, distantă, indiferentă, sinuoasă, care « cea mai desăvirşilă

armonie şi o imbinare e de jinii. Unul din marile ei succese îl obținea

în î | $ de mincare unde, scăpind de sub suprateglierea

: pedagogilor, cu şase fariurii şi cu o cană de api :

5 a zate în echilibru pe creștetul capului, umbla, cupă obiceiul

femeilor din Asia și Africa, cu o suplă |

nare a soldurilor şi cu capul, gitul şi umerii inc

i Fetele o implorau săptămini de-a rindul piri:

i hotăra să repete acest „tur. de forţă“, după e presia lor. Un alt

succes il dobindea cînd, cu miini la spate şi cu o mișcare plină de

arvint a trupului imita Victoria din Samothiace; în biblioteca scolii

se găsea reproducerea statuii.

— Ştii, îi spuse o! mică adoratoare cu vlajii

) rumeni, cred că seamănă leit cu tine şi sînt sigură ş, că avea un cap

exact ca al tău. Eşti încintiitoare cînd o imiţi. | i

Ca răspuns la loate inudeie acestea, ochii pro- funzi, de un albastru

aproape negru, aruncau al- i miratoarei o privire gravă, fără să pară

ciluși de i puţin măgulită. Se impunea admiraţiei şi respectului

colegelor et prin ceva ce nu putea fi exprimat in cuvinte.

Scoala, deşi condusă de. acele nobile doaniiie — niște suflete

-convenţionale, serioase, lipsite ce cx- perienţă, meticuloase în

materie de diseiplini și etichetă — Berenice nu preă o lua i „ FeLjes.

Își dădea perfect de bine seama de seninifi alia sucială a acestei

instituţii dar, încă de cînd era dear 0 fetiţă de cincisprezece-;

aitprezece ani, depăs oale nții. Era Superioară „prolesea

:derate perfecte din punctul de vedere portării An societate; toate e

strir Beau i ea să o asculte, Să o audă cintind, recit țini. lar ca era

Proiund, inperios, aproay constientă de valoarea în sine a personali și

asta nu legat de familia din care se trăzi harurile ei înnăscute, de

perfecțiunea tru înciutător. Una din marile plăceri ale lui Ber . era

să se retragă în singurătatea camerei sale, ri noaptea, în întuneric,

poate doar la | razelor lunii care se furisau diseret în oduie.

astă atmosferă poetică, lua atitudini scu rale, atentă la frumaseţea

trupului ei; pe dauiza, ca în Grecia Antică, dansuri naive, grat

inaripate, fără însă nici o umbră de senzualii: Și totuşi, putem oare

fi siguri că erau atit de pure? 1rupul, îmbrăcat în rochii de un alb de

fildes, care-i pliceau atît de mult, era o realitate indiscutabil

liecare părticică a lui. Odată scrise în jurmalui ei secret -- altă

invenţie a temperamentului ei artistic sana, dacă preferaţi, o

afectare: „„Pielea mea e atit de minunată, plină de vibraţiile unei

vieţi impe tuoase, a iubesc, şi tot așa iubesc muşchii puternici pe

care-i acoperă. sînt îndrăgostită de mîinile, părul şi ochii mei.

Miinile mele sînt lungi, subţiri şi deli- cate ; ochit mei sînt de un

albastru închis, aproape negru. Părul meu este cafeniu, cu reflexe

roşii ru- ginii, des şi parfumat. Picioarele mele lungi, museu- loase

și ʼncobosite pot dansa toată nonptea. Oh! iubesc viaţa, iubese

viaţa!:i

Berenice nu era o senzuală, deşi într-un fel părea să fie, dar nu ar fi

drept; s-o numim astfel pentru că avea o mare stăpinire de sine. Ochii

ei te minţeau. Minţeau o lume întreagă. Căutarea lor era necruţă-.

toare, deşi de o perfectă politeţe, ironică, stidătoare şi, cu un

imperceptibil suris pe buze, avea aerul să spună : „Nu mă puteţi

desluși, nu mă puteţi destusiii,. Își lăsa capul într-o parte, zimbea

în tăcere, dar chiar în tăcerea ei era minciună ; reușea să dea im-

presia că în ea nu se petrece nimic şi într-adevăr, . deocamdată, nu se

petrecea nimie, Și totusi era ceva , | zi Tea ia i în e SRI

E pi a mă

aa

şi anume o convingere profunâă pe care îsi toată silinţa să o ascundă,

Cit de puţin va SI ] lumea fizea ei — gindunile şi năzuințele ci! Qi e

puii o va cunoaşte cu adevărat! m: „O „wperwood întilni pentru prima

oară pe acea: Circe, fiica unei atit de nefericite mame, cu E Ra une;

călătorii la New York, doi ani după ce-i fu cz prezentat doamnei Carter

la Louisville. Bercn Ş lua parte la serbarea de sfirşit de an a școlii

Prev: i j - Doamna Carter, însoţită de Cowperwooăd, hotăriza i] să

plece din est. Acesta locuia la hotelul Netherlar i,

iar doamna Carter la modestul hotel Grenoble An mers împreună să vadă

acea tînără minune a cărei fotografie să găsea de luni de zile în

aparia-

az mentul Imi Cowperwood din Chicago. Cind Berenice RI A € își făcu

apariţia, ei o asteptau de citeva minule în 4 austerul vorbitor al

școlii. Intrase cu [as uşor, inalti,

II An suavă şi de o graţie fermecătoare. Cowperwood, i i dintr-o

privire, își dădu seama cu incîntare că răs- F pundea perfect la tot ce

sugera fotografia ci. Fere- nice avea un zîmbet bizâr pe buze, viclean

și inte- i E ligent, dar care în! același timp reușea să fie piie-

tenos şi tinerese. Fără să se uite măcar o clipi la 7. DĂ | Frank se

îndreptă către mama ei cu braţele întin:e, a patetic, spunînd cu o

intonaţie pe cît de naturali, | pe atît de bine studiată: = — Scumpa

mea mamă! Tu eu, cu adevărat! Să ştii că toată dimineaţa m-am gindit la

tine. Nu eram sigură că ai să vii azi. Pe răzgindeşti atit de ușor...

Cred că azi noapte te-am și visat.

Fusta îi ajungea pînă la pămînt și avea amploarea şi foşnetul mătăsi"

la modă pe atunci. Trebuie si | mărturisiri că întrebuința un uşor și

plăcut parlum.

Cowperwoovʼ înţelese că doamna Carter, conștient; de :uperioritatea

fiicei sale și puţin jenată de pre- | zer(a lui, erai în fond foarte

mîndră de ea, Berenice = —el observă numaidecit şi asta—iîl măsul

ochiului ; o singură privire pe sub genel | ajuuse ca să cîntărească la

justa, lor val

„ puterea, cul, averea şi valoa i lu owperwood. Fă zi

= o n:are personalitate într Ti tiind i vmit tul oate financiar, unul

dintre E ii : ori i - N domnehit amortanţi, prieteni de-ai mamei ei, a,

sarnehii gindeă la mama ci, era totdeauna ne z

t . Cind, "Ai mari, cenusii, care o examinau |

. ă I re

Ochi. +4; qădură impresia că aparţin unui i

aibe die Și, deşi atît de tinără, înţelese ir ţ s 2 arati mi 20 e i iza

2 ta

și 5 lac femeile şi că deci, fără îndoială, o i ci I . 2, ,

fermecătoare, dar ideea de a-i da atenţie n ca,

e

„te din codul manierelor ei. Se mulţumi de oneentreze numai asupra

scumrei sale mame.

__ Berenice, spuse „doamna „Carter, pe un ton detașat, dă-mi voie să

ţi-l prezint pe domnul Cox-

E erwood. | d

Berenice se întoarse şi, o clipă, catadiesi să-i avunce o privire

izvorită din adincul ochilor ei albaştri-violet, o privire plină de

superioritate, dar prietenoasă. , Ă - i

— Mama dumitale mi-a vorbit uneori despre dumneata, îi spuse el,

amabil.

pBerenice își retrase uşor mina fină, lipsită de căldură, mlădioasă şi

catifelată, şi, fără, să-i răspundă, se întoarse foarte natural din nou

spre mama ei, Cowperwood nu părea să o intereseze deloc.

— Ce-ai spune, draga mea, adăugă doamna Carter, după o scurtă

conversație banală, dacă iarna viitoare aş veni şi eu la New York?

— AȘ îi încîntată să locuiese acasă. M-am săturat de internatul ăsta

stupid.

— Vai, Berenice, credeam că-ţi place!

— Nu pot să-l sufăr, dar asta numai fiinacă-i atit de anost. Fetele de

aici sînt atit de proaste.

Doamna Carter ridică ochii spre prietenul ei avind aerul să spună : „Ce

zici de asta?“ Cowper- wood, grav, stătea nemișcat. Deocamdată nu se

cuvenea să intervină. Observase că pentru motive pe care el nu le

cunoștea — poate din cauza vieţii i ei zbuciumate — doamna Carter, în

prezenţa fiicei sale, poza în cucoană, luînd o atitudine romantică

, ? a. er fil, ÎI arie | și distantă. La Berenice, aceleaşi aere erau

spontane . 4 Mid nade TAB a?

3 c. — 485 To - 303

= însăşi expresia firii ei. Tinăra fată era, Vanitoaex încrezută,

sigură de sine, Să,

— Ce irumoasă grădină aveţi aici, spuse Cowr wood, care dăduse perdeaua

puţin la o part, i privea straturile de flori, | e și

— Da, avem flori îrumoase, zise Berenice. s,,; puţin să-ți aduc citeva.

Este strict interzis, |. ce mi-ar putea îace mai mult decit să mă dea

afara şi asta-i exact ce vrean. ă

— Berenice! Vino-napoi.

Doamna Carter o striga.

Fata, însă, dispăruse într-un virtej de volane linii graţioase.

— Ei acum spune-mi ce crezi despre ea? în doamna Carter, apropiindu-se

de prietenul ei.

— Tinerețe, personalitate, vioiciune... zeci “zeci de lucruri. Are

numai calităţi.

— Aş vrea să fiu sigură că nu va interveni ni niciedată care să-i

strice viaţa.

Berenice se întorcea — cu adevărat un subieci pregătit cu grijă parcă

anume pentru un pictor. Avea braţele încărcate cu trandafiri și

măzăriche culese fără milă. j -

— Ce copil îndărătnic! o certă indulgent mama. Va trebui acum să merg

la directoare şi să-i cer scuze. Ce mă fac cu ea, domnule Cowperwoodi

— Leag-o în lanţuri de flori şi du-o în Cytherz, răspunse Cowperwood,

care vizitase o dată această romantică insulă şi-i cunoștea

semnificația.

Berenice se opri.

— Ce idee frumoasă! Ca răsplată am să-ți dă- ruiese cea mai frumoasă

dintre flori. Poftim... Şi-i oferi un trandafir.

Faţă de timiditatea și discreţia cu care inirase în vorbitor,

Cowperwood. găsea că acum era cu totul alta. Iată daruri ale unei

artiste înnăscute — şi gindindu-se mai bine la Berenice Fleming, își

dădu seama că, de fapt, asta era. Arţistʼ pină în virful unghiilor,

suplă, subtilă, deşteaptă, indite- rentă, increzută, acceptind lumea a

; în fața ei ca un căţel supus. Ce făptură desă- ară Lai păcat că nu

poate înflori, nestinjenită, în grădina ei imaginară ! Ce păcat!