CAPITOLUL XL

O călătorie la Louisville

De aici înainte greutăţile serioase pe care avea să le întimpine

-Cowperwood erau deopotrivă .potilice şi financiare. De-a lungul

timpului în care orgiti:ase şi îinanţase societăţile sale de tramvaie

din Clic: o, Addison fusese preşedintele băncii Late Cily Natio-- mal.

Cowperwood recursese la această, bancă curc-i furnizase toate sumele de

.care avusese nevoie. Ulterior, cînd Addison trebu: să demisioneze si

să ia conducerea companiei Chicago Trust, Cowperwood reuşi să obţină,

ca aceasta să devină un centru de depuneri şi convinsese pe directorii

unor bănui ru- rale să-şi ţină mari sume de bani în seifurile eces-

teia. Totuşi, din momentul în care lupta împoitiva lui şi a intereselor

sale deveni mai acerbă, datorită, eforturilor neobosite ale lui Hand şi

Arnec — oameni

3

importanţi in conducerea unor instituţii de credii din Chicago şi în

legătură strinsă cu marea fina new yorleză — apărură semne din ce în ce

mai vă! că unele dintre băncile rurale, care-și depu: capitalurile la

Chicago Trust, fuseseră convinse ș retragă banii, din pricina unor

presiuni exerci de o forţă adversă şi că exemplul lor va fi cu ranță

urmat de celelalte. Abia. după o bună bi de vreme Cowperwood îşi dădu

seama de of: financiară dezlănţuită împotriva sa. De la în iusese

nevoit să alerge de la New York la Phil: phia, la Cincinnati,

Baltimore, Boston — de c - ori chiar la Londra — cu speranţa că va

putea la cineva bani numerar. În cursul acestor călăi avu ocazia să

întilnească o persoană cu totul neob nuită, care-i pricinui o serie de

complicaţii — unele chiar de natură sentimentală — complet neașteptale.

n anumite regiuni ale ării, Cowperwood întil- nise mulţi oameni de

afaceri bogaţi, unii gravi, alții veseli. La Louisville, Kentucky, el

cunoscu un oare- care colonel Nathaniel Gillis, om foarte bogat, bun

călăreț, inventator şi afemeiat, de la: care la nevoie putea să

împrumute bani. Colonelul era o figuri remarcabilă în societatea

mondenă din Kentucky, şi, deoarece avea simpatie pentru Cowperwood, îi

făcuse plăcere să-l însoţească și să-l prezinte peste tot, în timpul

scurtelor vizite ale acestuia în locali- tate. Într-o zi, pe cînd

Cowperwood se afla la Louis- ville, colonelul ii spuse : | — Diseară, .

dragă. Frank, dacă-mi dai voie, am să te prezint uneia dintre cele mai

interesante femei pe care-o cunosc. Nu-i o femeie virtuoasă, dar are

să-ți placă. A avut o viață zbuciumată, Este fosta soție a doi dintre

cei mai buni prieteni ai mei, morți amindoi, şi fosta amantă a altuia.

Mi-e dragă fiindcă îi ştiu pe părinţii ei şi pentru că era o fetiţă de

, a R . . Pr st, şi acum este încă foarte bine deşi eviden „în vîrstă.

Are aici în Louisville, un fe întilnire pentru cîțiva din vechii ei

prie program pentru diseară? Dacă nu, al | L ., 4

gemaeoloi îs A î Aa

riaperWo0d, bin camarad, totdes

aireze ÎN COMpâllu UDOr Oameni d

C țeart îi gi de fulos, accep ă invita ţia.

»“ “pună idee. Bigur că vin! Mai sy

despre ea. E îrumoasă î

Destul de drăguță, dar mai înte

femeile Cu CATE & în legături. Colonelul, e -unt și cu niște ochi negri

și vivi, clipi cu

“ cowperwood se ridică în piciosre.

_ Hai să, mergem.

certă

Afară ploua. Pentru a periucta alacerea, a era în curs de.a o trata cu

Nathaniel Gillis tr să, măi zăbovească o zi. Între timp nu aveau nimie

ge făcut. Pe drum, colonelul îi dădu amănunte în jegătură cu povestea

lui Nannie Hedden, după pumele de ei de faţă, şi-i relată cum devenise.

mai întâi doamna John Alexander Fleming şi, mai tîrziu după divorţ,

doamna Ira George Carter. Jar acum. ai, eră cunoscută în cercul select

de iubitori de etreceri din care făcea parte şi el sub simplul nume ă

de Hattie Siarr, patroana unei case de toleranţă mai mult sau mai puţin

clandestine, Pe Coxperwood mu-l interesă această femeie decit după ce o

cunos- “cu mai bine şi chiar atunci numai din cauza celor doi copii ai

ei despre care îi vorbise colonelul. Cel mai mare era o fată din prima

ei căsătorie, pe care ʼo chema Berenice Fleming. Se afla atunci la New

York, într-un pension elegant. Cel mie Roile Carter, era la o şcoală

militară undeva în Vest. î..— Fata, dacă nu mă înşel, continuă

colonelul,:a leit maică-sa, Eu nu am văzut-o decît de două-trei ori,

acum cîțiva ani, la vila, lor din Est, unde-mamaă ei îşi petrece de

obicei vara; mi s-a părut că, pentru o fetiţă de zece ani, are cam mult

farmec. O să fie o Ă - cucoană în adevăratul înţeles al cuvîntului. Nu

văd însă, cu viața pe care o duce maică-sa, cum o să poată ) Tămine o

fată cuminte. Pentru mine e un mister cum "de a fost primită în şcoala

aceea. Aici poate oricînd e Iza “izbucni un scandal, sînt convins că

fata habar n-are de ocupațiile mamei, N-a adus-oani iodatăaii.

+

î $

„„Berenice Fleming, işi puse Cowperwooq numo minunat ! Dar ce handicap

va îi oa fc] mână în viaţa ei€,

— Co virstă are fata acum ? întrebă Cowpersu

— Aşa, vreo cincisprezece ani, nu mai mul,

Cind ajunseră in dreptul casei de pe o stradă, Am întunecoasă, fără

copaci în preajmă, Cowperw d a tost agreabil surprins intrind în nişte

încăperi spa. țioase şi aranjate cu gust. După citeva minute apăru

doamna Carter, nume sub care era cuhose în societate, san Hattie Starr,

denumirea ei în cert rile mai dubioase. Cum o văzu, Cowperwogi iși dădu

seama că se află în prezenţa unei femei c Te, indiferent de

îndeletnicirile ei actuale, era cu sigu ranțʼ o persoană distinsă şi

rafinată. Părea extrem de deşteaptă, fără să tie o intelectuală, era,

bine îm. brăcată, vioaie şi ieşită din comun. Lui Cowperwood îi plăcu

eleganța, mersului ei legănat, indiferența fați de poziţia ei în viaţă,

indiferență care părea sinceri; o evidentă, îndeminare era rezultatul

unei deprinderi într-un mediu civilizat. Adoptase o coafurʼ'ilu, dup;

moda empire venită din Franţa, şi avea un ten uşor pistruiat, care

totuşi nu era lipsit de farmec. Ochii, albaştri, cu o privire

prietenoasă, se potriveau per-

feet cu părul: castaniu deschis. Purta o rochie de interior roz,

înflorată, care-i scotea în valoare rotun- jimile trupului plinuţ, iar

ca bijuterii avea doar un SE ă simplu şirag de perle. = . - „Văduvă a

doi bărbaţi“, se gindi Cowperwood, „„ȘI mama a doi copii!. După

prezentările de rigoare, Al începu o conversaţie .mondenă. Doamna

Carter, amabilă, îi spuse lui Cowperwood că auzise vor- bindu-se despre

el, iar neobosita sa activitate în problema tramvaielor îi era bine

cunoscută, — Domnul Cowperwood fiind cu noi, ar fi poate oʼidee bură

s-o chemăm şi pe Grace Deming. Grac e era o favorită a colonelului. 2 +

În ce mă privește, aş fi încîntat să stau de vorbi cu doam na Carter,

propuse Cowperwood galant și aproape fără să știe de ce vorbeşte ag să

afle cît mai. mult despre ea. Cu alt pr

ma ii

mal lungi pe care le avu cu Gillis, af: în povestea vieţii acestei

femei.

Nannie MHedden, sau doamna John Alcsander Fleming, sau doamna Ira

George Carter, sau Huttie Starr era descendenta în linie directă a unor

vechi familii din Virginia şi Bentucky — Hedden şi Colter — înrudite de

aproape Eau de departe cu jumătate din aristocrația celor patru-cinci

state învecinate. Acum, deși o femeie înzestrată cu multe calităţi, era

patroana unei selecte case de intilnire din acest mic orăşel, care

număra abia două sute de mii de locuitori. Ce putuse oare să se

întimple ca să ajungă aici? În tinereţe fusese o femeie de o rară

frumuseţe. Sc născuse din părinți cu dare de mină şi prima, oară se

măritase cu un om bogat — John Alexander Fleming — moștenitorul din

moşi stră- moşi al unui mare număr de sclavi, al unor vaste plantaţii

de tutun, la ʼcare se mai adăugau însi și anumite privilegii,

predilecţii și vicii. Fusese un om seducător. Yăcuse parte din lumea

buni a statelor Kentucky și Virginia. Urmase studii juridice, cu

intenţia de a intra în diplomaţie, proiect la care renunţase din

indolenţă, În schimb îşi dedicase viața curselor şi erescătoriilor de

cai, femeilor, dansului, vinătorii şi aşa mai departe. Ia nunta lor,

lumea mondenă din Kentucky şi Virginia considerase că era o căsătorie

strălucită. Amindoi erau bogaţi. Tinerii continuară să ducă o viaţă

mondenă și deşartă& N-au renunţat nici chiar la flirturile lor, împinse

puţin cam departe, deşi acestea presupuneau evident un început de

infidelitate. Consecințele nu se lăsară aşteptate. Într-o frumoasă zi

de toamnă, în timpul unei excursii

arminunt

* în munţii din North Carolina, Nannie întilnise un

tinăr, ʼPucker Manner, băiat vesel şi elegant, iar îbrumoasa Nannie

Fleming —la epoca aceea aşa ge. numea — îi acordă vremelnic. toată

dragostea, ei. Prietenii binevoitori se înființaseră repede să-i atragă

atenţia lui Fleming asupra, acestei aventuri de care el nu ştia.

Fleming, deşi departe de a fi un puritan, îl

întilni într-o zi po tinărul Tanner pe un druat a

“munte și îi spuse:

— Dacă nu pleci de aici chiar în seara asta. ni dimineaţă te impuşe. a

Deși îşi dădea bine seama cît de exagerat, Și na drept era practicat

aici cavalerismul unui soţ, Tanney înțeleşe că deznodămintul ar fi

tragic şi plecă. Doamna Fleming, mihnită, dar fără cea mai mică,

remuşcare se consideră grav ofensată. Aventura, stîrni mulţi vilvă şi

comentarii. Certurile se ţineau lanţ; amindoi s-au apucat să bea, pînă

la urmă ajunseri la, divorţ Domnul ʼTucker Tanner renunţă să ceară mîna

iubitei sale atît de compromisă, în schimb domnul Ira George Carter, un

tinăr pierde vară, fără nici un ban, dar aparținînd aceleiași

generaţii. şi clasc sociale, o ceru în căsătorie şi fu acceptat. De la

primul bărbat Nannie avusese o fată. De la al doilea un băiat, Ira

George Carter, înainte să fi ajuns copiii destul de mari și înainte ca

doamna Carter să-şi dea seama de obligaţiile ce-i revin în calitatea,

ei de mami, risipi, în stot soiul de speculaţii absurde, cea mai mare

parte din averea moștenită de Nannie de la tatăl ei — maiorul Wickham

Hedden. În cele din urmă, după o viaţă petrecută în beţii şi desfriu,

domnul Carter muri și, o dată cu moartea lui, apăru la orizont spectrul

mizeriei. - - | Nannie, lirsită cu desăvîrșire de spirit practic, nu

renunţase la dragoste şi nici la viața ei aventuroasă. Totuşi,

prăbușirea inutilă și absurdă a lui Ira George Carter, perspectiva unui

viitor sumbru pentru copii, o afecţiune și un simţ al răspunderii din

ce în ce mai puternice faţă de ei, o treziră pînă la sfirșit. Viaţa şi

dragostea continuau însă să o atragă. Șansele ei de a se putea adăpa la

aceste izvoare cristaline erau acum din ce în ce mai reduse. Femeie la

trei- zeci şi opt de ani, încă destul -de frumoasă, nu se putea

resemnaă să se mulțumească cu resturile des- tinate milopilor. Era

îngrozită la gindul mizeriei în care ajung urgisiții de societate și de

birfelile bat- jocoritoare ale celor ce nu știu ce-i viața. Părăsită de

cercul ei, ocolită de oamenii onorabili, averea ei

irosită, refuză totuşi să ajungă o obscură eroitoreasă 2

sam să, trăiască din mila, foștilor ei prieteni. Încetul — - „i ”

o la amici şi legături vremelrice setul, dela se , ajunse no .:

"scandaloase apol, 0 bucată de tim se rest, „ă ocupe în Booietate un

loc intermedi mulţi mea bună Şi lumea interlopă a prostituţiei între au

deveni la Louisville, dacă nu pe faţă, în toţ pină.* 10 fapt, patroana

unei case de toleranță caz tii care stiu cum să procedeze în asemenea

pir; care ţin mult mai mult seama de interesul Pa personal decit de

reputaţia unei femei, o încura- ră CU sfaturile lor. Trei sau patru

prieteni, printre pro Şi colonelul Gillis, aveau nevoie de un loc unde

SI 3 să-şi petreacă timpul, să joace cărți și să și | aducă femei. Acum

doamna Carter era cunoscută pumele de Hattie Starr şi sub acest nume

era întrucitvă ştiută de poliţia locală — dar numai | intrucitva — care

privea, casa ei ca pe un loc uneori

“de o suspectă veselie.

- Cowperwood," totdeauna atras de orice ieşea din comun, apreciind

caracterul dramație atit al succe- sului cît şi al înfringerii, nu

putea, rămine insensibil în faţa acestei femei răsiățate, care iși

conducea parca indiferentă, pe apele nesigure ale vieţii. Colo- nelul

Gillis pretinsese odată că Namnie Fleming, cu ajutorul unui om

influent, ar putea să-și reciștige locul în lumea bună. Atit ea cît şi

cei doi copii ai ci, despre care de altfel nu vorbea niciodată, îi

inspirau lui Cowperwood multă siinpatie. După citeva vizite făcute

doamnei Carter, de cite ori se afla la Louisville petrecea. ore întregi

stind de vorbă cu ea. O dată, cînd intrară împreună în budoarul ei,

Nannie luă repede de pe un scrin o fotograjie a îetei și o aruncă

într-un sertar. Cowperwood nu văzuse poza pînă atunci. Imaginea, prinsă

în treacăt era a unei E fete de cincisprezece-şaisprezece ani. Și

totuşi, in- slinctul său atit de sigur în a percepe esenţialul în viaţă

îl făcu să fie profund impresionat, Era o fetiţă, delicată, puţin irasă

la faţă, cu un suris in- cintător, un cap de o mare fineţe şi un git

subiire si. mlădios. Avea un aer de superioritate și de pro- undă

plictiseală. Ochii ei exprimau şi o lișoară oboseală, iar pleoapele, pe

jumătate închise, o făceau

Dia E ae 1!

d Ș

să pară dispreţuitoare. Cowperwood, suli această imagine începu să

arale un interes i - mamei care, în fond, îl lăsa indifereui.

Puțin mai tîrziu, o altă fotografic a lui bere descoperită în vitrina

unui fotograf din -l.ouisvi]e îl făcu să ia o atitudine precisă. Era un

Tortrei a dimensiuni : destul de mari; Bercnice trimise de curînd

originalul mamei ei, care-l dăduse fotoni, tului pentru a fi mărit.

Tînăra fată, cu acru! ci de superioritate, se sprijinea de un cămin în

aţil colo. nial, cu o pălărie de paie fină, ţinută neglijent intr-o

mină, un Suris abia schiţat pe buze. În fond nu cra un Suris, ci doar o

pilpiire, iar ochii ei de copil ascuns erau mari, deschişi şi plini de

taine. Fata din fvly erafie, cu aerul acela de simplitate, îl atrăgea

pe Cowperwood. Nu stia că fotografia fusese expusă in vitrină fără

autorizaţia doamnei Carter. „0 perso nalitateʼ:, se mulţumi el să

remarce, intrind în : licrul fotografului ca să vadă cum să facă 8-0

scoală din vitrină și să obţină distrugerea. clişeului. În|elese că

cincizeci de dolari vor fi suficienţi pentru Îoto-

grafie, clişeu şi copie. Şi astfel, graţie manevrelor lui, căpătă o

fotografie pe care o înrămă și o atitnă în garsoniera din Chicago,

unde, uneori după masi, îşi schimba hainele şi unde se putea opri ca să

o privească ; de fiecare dată admiraţia şi interesul său creșteau. Ea

este poate, își spunea el, adevăraia femeie din lumea bună, vlăstarul

unei familii aristo- eratice, intruchiparea idealului pînă atunci

sugerat doar de făpturi ca doamna Merrill sau de altele din

înalta societate.

Puțin timp după această întimplare, aflindu-se întimplător în

Louisville, descoperi că doamna Carter se găsea într-o situaţie foarte

dificilă. Ire- burile ei mergeau cit se poate de prost. Un oarecare

maior Hagenback, un om cu vază, murise la ea în casă în împrejurări

destul de ciudate. Acest Hagen- back era putred de bogat, căsătorit,

şi, oficial, locuia cu soţia sa la Lexington, unde își făcea apariţia

doar din cînd în cînd. Moartea lui surveni î urma

- 4 A

io inimă; pe atunci ducea o ine anu! alei Compania domnișoarei ʼLrent,

îi a 7 pati ş pe care o instalase la doamna Carter. Poliţia A er

uisvilie fusese pusă la curent cu situaţia, reală din iudecător

supleant, cam guraliv. Colonelul do u ? alţi oameni cu relaţii politice

și monde GiNE A că ia timp ca Să împiedice apariţia, în ee inter”

fiilor domnişoarei ʼPrent, doamnei A a Îi vului Hagenback, d soţiei

acestuia, precum și Die op amănunte. bizare în legătură cu. locui a îi

namuaciʼ Carter. Scandalul „a lost înăbuşit, dar ) doamna Carter eră,

disperată. Nu s-ar fi aşteptat la aşa ceva. Do frica clovetirilor,

fostii ei prieteni o cvitau, iar Că SC simţea pur şi simplu

deznădăjduită.

Cind Cowperwood se duse s-o vadă, o găsi plingind

şi CU ochii roşii.

— Ce s-a întimplatt o întrebă, remareind că purta, 0 rochie de un

cenușiu posomorit. Sper că nu

ai vreo neplăcere ?

— Vai, domnule Cowperiood, îi explică doamna, Carter, cu durere în

glas, am avut atitea necazuri do cînd nu ne-am văzut. Ai atlat probabil

de moartea, maiorului Hagenback? Cowperwood care ştia unele lucruri de

la colonelul Gillis, dădu din cap. Ei bine, acum poliţia m- înștiințat

să trebuie să mă mut, iar proprietarul meu mă dă afară din casă. Cind

mă

+ gindesc la copiii mei...

Îşi şterse ochii disperată.

Cowperwood rămase pe ginduri, vădit interesat.

— N-ai unde să te duci? o întrebă.

— Am o mică proprietate în Pennsylvania, unde mă due vara, îi mărturisi

ca, dar e greu să locuicşti acolo în februarie. Şi în afară de asta

n-am din ce trăi, Singurul meu venit era ceca ce ciştisam aici.

Făcu un gest cu mina arătind odăile dimprejur.

— Casa din Pennsylvania, nu e proprietatea. dumi- tale? o întrebă

Cowperwood.

— Ba da, însă nu e mare luciu şi nici n-aş găsi cui s-o vind. De mult

caut pe cineva, pentru că Berenice s-a săturat; de ca. = ʼ -— Dar n-ai

nimie pus deoparte?

— Am cheltuit tot cu a

! isi cei € tinistru ţia - și eu întreţinerea. copiiloi la sceală. M..

i Gaa lui Berenice și lui Rolie posibil a flae acosine Via aE apoi ii i

auzind repetindu-se nunele lui sereziice şi sentimentele lui Cowperwecd

pentu i se troziră din iicu. Dacă eventual ar cau piie ajutor nu i-ar

veni prea tere. Si in ata. S-sr ivi poate un Price alei i : Şi pei iu 7

me = )oICeLrt VI sue a mule zi? ai din urmă. În tot cazui, Cacă

viitorul ccriiir tale te interescază intr-acevir, atuici acturla iale

ocupaţie nu-i diiitre cele mai binc +] constitui o teribilă piedică în

viața lor. Vi: Sc dumitale să tie in ritd cu oamenii, nu-i î: — —

asigur, rosti, aproape implorirui.

— „ocmai, mâi spuse Cowperwood, ciuc atu cin disenata o problemă

serioasă lua apioape to una tonul lapidar și rece al omului de afaceri

d în cazul .de față, voia să o ajute. Ei binc, ce ce vrei, deocamdată,

să te muţi în casa dumitale c

+ Pennsylvania sau dacă nu acolo, să te instalezi la New York? Aici nu

mai poţi rămine. Vinde sau in cu dumneata toate. lucrurile pe care le

ai. Ficu ui gest cu mîna către tot ce se găsea în jurul lor.

— Aș fi foarte bucuroasă, dar acolo din ce trăim?

— Ascultă-mă pe mine și du-te "pentru moment la New York. Astfel vei

scăpa Ge toate cheltuielile E de aici și despre rest, în toy cazul te

ajuL cu, deo- i camdată. Acolo poţi începe o viaţă nouă. Ar îi picat E

pentru copiii dumitale. Am să am grijă de băiat de cum se va face puţin

mai mare, cit despre Berenice

să

. —îi pronunţă numele aproape în şoaptă— dacă poate „ zămine la școală

pină va, împlini nouăs pre ce-doui- zeci de ani, va avea toate șansele

să-şi e] relaţii

Ea are, mai tîrziu, îi vor fi foarte utile. P r

„Poţi, sin dum

foarte. bin

Bă Z,

rul ! eru ar fi să-i evi DOSCUŢI M.C]

— Da, numai Să am cu ce. nfţă don dezavmată,

— Bi bine, acura fă ce te-ai slituit, pe ur vedea. Ar [i păcat ca un

accident ca acest trugă viaţa copiilor dumitale.

Doamna Carter își dădea seama că Fran perwood, dacă el consimțea să fie

generos, er gurul mijloe de a scăpa de mizerie şi de inj care o

amenințau, de aceea era gata să cedez ţici unei crize de recunoştinţă,

dar văzind că e trează o atitudine uşor distantă, se abţina. De aliici

comportarea lui, citeodată generoasă şi plin căldură, devenea alteori

bruse rece şi rezervuli, după, dispoziţie. În momentul de față, Frank

se gindeu la sufletul nobil al lui Berenice Fleminz şi la tot ce ar

putea, să, însemne pentru el.