CAPITOLUL XXXIX

Noua administraţie A

„Oliver Marchbanks, tînărul vulpoi e îi incredinţase sarcina de a

descoperi în nului Sluss vreo faptă care să poată Lu a

-——

ai după multe eforturi, o povest

... zici, toare ca să tulbure liniștea Şes coinbe src, în cazul în care

acesta devenea o jului. Cea Supusă în mina duşmanilor lui Cowper-

pactorul important in această poveste a

- oarecare Claudia Caristadi — o aventurieră luuțe de detectiv, Un îel

de prostituată to. a cu zimbetul pe buze, femeie de altfel prezen- i

foarte versată. Inutil să mai spunem, Cow- i 1 mu era la curent cu

toate detaliile, deși In si „plu gest aprobator din partea lui

declansase Y trag Anul mașinaţiilor de subminare a lui Chaitee,

Claudia Caristadt — instrumentul întrebuințat per-

1 distrugerea domnului Sluss — era o blondă de houiăzeci și șase de

ani, zveltă, plină de prospeţime, total lipsită de scrupule, de o

răutate aproape incon- stientă, cum nu întilnești decit la persoanele

intere- sate şi incapabile de a raţiona — în sensul filozofie al

cuvîntului. Ca să o putem înţelege ar trebui să cunoaștem lumea

mohorită din South Halstead Street, de unde se trăgea — una. din acele

mahalale cu. cocioabe vechi și dărăpănate, unde femei ca vai de capul

lor umblă cu bărdaca. de bere în mină şi unde obloanele atirnă jalnic

de balamale pe jumă= tate smulse.

„În copilărie, Claudia tusese trimisă cînd după o birjă, cînd să vindă

ziare la întretăierea străzilor Halstead şi Harrison, sau să cumpere

cocaină la fara a0i0: AROERULE i lenjeria, ei, uzate, zdrenţăroase Și

ră are erau făcute din cel mai urit şi mai ieftin 10 ia „_Xar clorapii,

aproape totdeauna rupţi, ăsau să, se vadă pielea albă a unor picioare

firave. Purta pantofi scileiaţi prin care iarna intra apa şi zăpada. Se

înhăitase cu niște golani de maidan, stricaţi, de la care învățase să

înjure, să înţeleagă Şi să se dedea unor practici josnice — deși, cgm

toate des se intimplă cu copiii, depravarea nu-i era: totală, După

moartea mamei — Claudia avea unsprezece

361

+a tamilie făceau parte și două fete funcţionare inti-un

"dazin, Cu ajutorul lor, Claudia ajunse casieriță, valiera Şi viaţa ci

de aici înainte deveniră cu totul ciudate şi nestatornice, mai mult

decit pini atunci. Ne vom mulţumi să menţionăm faptul că această,

creatură era de o remarcabilă inteligență, La virsta de douăzeci de ani

izbutise —datorită relaţiilor ei cu fiul unui fabricant de pantofi şi

cu un bijutier bogat — să pună deoparte ceva bani şi să-şi alcătuiască

o garderobă elegantă. Cam tot în epoca aceca, un tinăr şi frumos

deputat nou ales o luă la Washington şi-i oferi un post oficial.

Aceasta, îusă implica, evident, cunoașterea steno-dactilo- grafiei, pe

care şi-o însuşi cu repeziciune. Mai tîrziu, graţie unui senator din

Vest, intră în serviciul secret, neoficial, devenind agentă, meserie

care a fost și este foarte rentabilă. Era folosită pentru a smulge prin

complimente şi linguşiri taine care prin mită nu puteau îi descoperite.

Stimson o întilni într-o bună zi la Chicago, unde se întorsese ca să

descurce legăturile financiare oculte ale unui deputat al Congresului

din Illinois. Tinăra femeie află de la Stimson despre conspirația

politico-financiară, ţesută, împotriva lui Cowperwood şi, pentru un

motiv nedeslușit, această poveste o fascină. Ştia de la prietenii ei

deputaţi unele lucruri în legătură cu Sluss. Stimson îi spuse clar că

ar putea, ciştiga două sau trei mii de dolari, plus cheltuielile, dacă,

va reuși să-l compromită pe primar. Şi astfel Claudia Carlstadt ajunse

să fie introdusă în viaţa pasională a domnu- lui Sluss.

Realizarea acestui plan a lost prea complicată. Prin domnul Joel Avery,

Marchbanks făcu rost de o serisoare de la un politician, prietenul

domnului Sluss, în care era vorba despre o tivără văduvă, avind în acel

moment unele greutăţi financiare, o excelentă steno-dactilografă ete.

ete.... în căutarea unui post in cadrul noii administrații. Cu

scrisoarea, în mină, Claudia se prezentă la biroul prinarului, cui s-ar

zice, gata de luptă. Purta o rochie elegantă

e ID Ai

dintr-o mătase neagră groasă, ca podoabe un simplu , Ls = m e . ;

(4. Ie.

şirag do perle la git, iar în degete inele tot cu perla. Părul ei auriu

era aranjat pe timple în bucle incîn- tătoare. Domnul Sluss deşi foarte

ocupat, ii fixă totuşi o audienţă. Cind se prezentă a doua oară, Clau-

dia, îşi pringese la piept un trandafir de catifea gal- ben şi roșu.

Tinăra femeie cu forme pline ştia, periect cum să se poarte, cum să sc

ridice sau să stea, în pi- cioare — prototipul cocotei din Washington,

ultra- mondene. Domnul Sluss, numaidecit impresionat, rămase totuși

circumspect şi atent. Fiind acum pri- marul unui mare oraș simţea toate

privirile aţintite asupra sa. Avea impresia că o mai văzuse odată pe

doamna Brandon, numele sub care Claudia i se pre- zentase, iar ea se

grăbi să-şi spună numele, iar el își aminti unde anume: o întilnise o

văzuse cu doi ani în urmă la restaurantul Richelieu. EI], imediat, îi

aduse aminte de o sumedenie de amănunte.

— Da, da, şi de cînd nu ne-am mai văzut te-ai miăritat şi bărbatul

dumitale a murit. Ce nenorocire !

Domnul Sluss se comporta cu o elegantă dezin- voltură cosmopolită, care

se potrivea atit de bine — sau cel puţin așa credea el — unui om ajuns

la o atit de înaltă situaţie.

Doamna Brandon dădu din cap, cu resemnare, Sprincenele şi genele

umbrite cu negru ii indulceau trăsăturil< feţei, iar în obraz avea o

gropiţă plină de farmee, subliniată cu un fard portocaliu. Părea

întruchiparea gingășiei feminine; pină şi - tristeţea ei era plină de

farmec — iar profesional, primarul avea impresia că doamna Brandon

trebuie să fie o funcţionară cu multă experiență.

_— Cind te-am cunoscut, cred că aveai un post oficial la Washington. :

— Da, aveam într-adevăr o mică slujbă la Minis- terul finanţelor, după

alegeri insă m-au pus în dis-

ponibilitate, Mm îl privea aplecindu-se către el şi scoţindu-şi astfel

în evidenţă, hmumuseţea bustului. Dădea impresia că este o femeie care

mai făcuse şi altele în afara, slujbei de la Ministerul de finanţe.

Claudia observă cu ce minuţiozitate o studia domnul Sluss.

363

Nu-i scăpau nici ghetuţele de lac cu parlea de sus din postav,

încheiate cu nasturi, mănusile din şevro negru, cu tigheluri albe pe

partea din afar;, şi cu nasturi de granat închis, nici colierul de

coral pus cu această ocazie, nici trandafirul de caliiea, galben-roșu.

Cu tot doliu! era, en sivuranță, o văduvă, elegantă şi optimistă.

— Stai puţin, murmură domnul Sluss, unde locu- jeşti ? Lasă-mă să-ţi

notez adresa. Mi-ai adus o foarte drăguță scrisoare din partea domnului

Barry. Dă-mi voie să mă gindesc citeva zile la ce aş putea face pentru

dumneata. Azi e marţi. Revino vineri. Să vedem dacă pină atunci nu

apare ceva.

O însoţi pină la ușa biroului și observă c« mers ușor şi sprinten are.

Cind își luă rămas bun de la el, Claudia îi aruncă o privire duioasă,

care-l făcu să ia hotărirea de a-i găsi o slujbă. Era fără îndoială cea

mai fermecătoare făptură care îi ceruse vreodată, ceva. i Această

întrevedere a jucat un rol imporiant

în prăbușirea lui Chaifee ʼThager Sluss, căci, după cum i se ceruse,

doamna Brandon reveni. De data asta toaleta ei era înviorată printr-un

jupon de mătase roşie, ale cărui volane sugestive apăreau de sub

postavul negru şi lucios al fustei,

— Spune drept, ai mai văzut aşa ceva? spuse un portar rămas din vechea

tagmă, unui confraie. E dată naibii noua administraţie ! Ce zici? N-am

stat pe loc!

Își încheia haina, îşi potrivi stingaci gulerul, toate astea ca să pară

mai elegant, şi-şi privi colegul încîntat ; amindoi nişte bătrini

trecuţi de șaizeci de ani, prăpădiţi.

Celălalt îl împinse cu mina,

— Ține-ţi. firea, Bill! Prea o iei repede. Abia am început. Aşteaptă

încă șase luni și atunci ai să vezi.

Domnului Sluss ii făcu plăcere cînd doamna Rran- don veni din nou.

Vorbise cu John „Basticuelli noul director general a! serviciului

impozitelor al cărui birou era exact dincolo de-al lui, amindouă

dind în acelaşi hol. Directorul, ştiind că fără, îndoială nevoie de

primar, se oferise zinsin să se ocupe de tinăra doamnă.

— Îmi face plăcere să-ţi dau această scrisoare către domnul

Bastieneili, rosti domnu! Sluss, sunind o stenografă, şi asta nu numai

de dragul vechiului meu prieten domnul Barry, dar si de-al dumitale.

ÎL cunoşti bine pe domnul Barry? o întrebă, curios.

— Foarte puţin, recunoscu doamna Brandon, simțind că domnului Sluss nu

i-ar face plăcere ca ea, să îi avut, relajii prea intime cu cei care o

recoman- daseră. De fapt domnul Amerman m-a trimis la domnul Barry.

(Spusese un nume fictiv). Ş

Domnul Sluss răsuflă ușurat, Cînd îi întinse scri- soarea pentru domnul

Bastienelli ea îl privi din nou cu ochi plini de recunoştinţă, ochi

afit de persua- sivi şi seducători. Aproape buimăcit, sîngele începu

să-i clocotească, în vine, încît toate intenţiile sale de prudenţă, şi

circumspecţie faţă de ciudata doam- nă se spulberară, i

— Spui că locuieşti în North Side? o întrebă și schiță un zîmbet

stupid.

— Da, am un mie apartament foarte drăguţ, care dă pe Lincoln Park. Nu

eram sigură că am să-l pot ţive, dar acum dacă voi fi numită... Ai fost

atit de bun cu mine, domnule Siuss, adăugă, cu acelaşi der de fiinţă,

năpăstuită care are nevoie de sprijin. Sper că n-ai să mă uiţi cu

totul... Dac-aș putea cindva, să-ţi fiu de vreun folos....

Domnul Sluss era chinuit de gindul că această, femeie fermecătoare, o

clipă, fusese atit de aproape de el, şi acum va dispare din viaţa lui

poate pentru totdeauna. Pe cînd se îndreptau către uşă, cu o

surprinzătoare îndrăzneală, reuşi să-i spună :

— Trebuie să trec odată pe la dumneata ca să văd ce-ai aranjat, Şi eu

locuiesc în acelaşi cartier.

— O, vino! exclamă Claudia, cu entuziasm. Ce drăguţ ar îi din partea

dumitale ! Nu am pe nimeni, sînt aşa, de singură! Poate joci cărţi? Şi

dacă, îţi place punciul, să ştii că nimeni nu-l face ca mine.

va avea cu entu-

Aș vrea, să vezi ce plăcut ela mine. 9, d = N. W

=

La auzul acestor cuvinte, domnul Sluss, vicii, slăbiciunii lui pentru

femei, capitulă. ”

— Am să vin, spuse. Cu siguranță, şi poate cliap mai curind decit

crezi. Trebuie să văd cu ochii nuj cum o duci.

Îi luă mîna. Ea o strinse pe a lui cu multăcălduri,

— Nu cumva să te răzgindești ! ciripi ea, alin- tîndu-se.

Citeva zile mai tîrziu, la ora mesei o întilni în holul Consiliului

municipal unde pur și simplu il pindise şi asta ca să-i repete

invitaţia la care, de altfel, de data asta el ii răspunse.

Funcţionarii rămaşi de la vechea administrație, acum ataşaţi pe lingă

biroul primarului, primiră instrucțiuni să noteze, în calitate de

martori, ora la care doamna Brandon şi domnul Sluss vencau şi plecau de

la Primărie. Un bilet pe care acesta îl scrisese tinerei doamne a fost

interceptat şi păstrat cu grijă, de asemeni s-au strins dovezi de

întiluiri la hoteluri și restaurante, suficiente ca să constituie mn

dosar dezastruos. Aventura primarului a drrat vreo patru luni după care

brusc, doamna Branion a fost rechemată la Washington, unde pretindea

c:, este nevoită să plece. Toate scrisorile pe care pri- marul i le

adresase după plecarea ei constituiau o parte importantă a materialului

strins de domrul Stimson spre a fi folosit împotriva domnului Sluss,

dacă acesta ar fi încercat să se împotrivească prea violent

dezideratelor domnvlui Cowperwood.

Între timp, progiamniui pe care il puseseră la c::le domnul Gilgan

împreună cu domiiii ʼTiernan, Ferri-- gan și Edstrom irecea prin ceea

ce se poate rumi „„zile grele”. S-a descoperii trepizt, că din couza

caracterului . individualist al cîtorva din noii corisi- Jieri

municipali și din cauza atitudinii de o Dic! nsă înaltă ţinută morală a

susținătorilor lor politiei

nu se putea aproba nici un privilegiu fără î înev viin- josce unor

„oameni de o Sici reDrosa bilă

53 —

nimeni și pentru nici un moliv, nu va p bani. i aa .

— Si ce părere ai de toţi lăudăroșii şi escrocii aştia alurisiţi ? îl

întrebă Kerrigan pe domnul Tier- nun, după o conferință cu Gilgan, la

care downul Tiernan fusese în imposibilitate de a lua parte. Au

întocmit un proiect de linii aeriene pe tot întinsul orasului din care

nu iese nici un ban pentru nimeni. Şi, ia spune-mi, ce si-or fi

inchipuind că sintem noi?

Domnul Tiernan, iu urma discuţiilor pe care le avusese cu Edstrom,

încercă să-şi dea seama de situa- ţia „reală”, după cum se exprima

chiar el, și, în urma cercetărilor făcute, ajuyse la convingerea că un

oarecare consilier municipal — domnul Klemm — un foarte respectabil şi

deştept american de origi- ne germană din: North Side, fusese desemnat

ca viitor conducător al republicanilor din Consiliui municipal şi că

acest domn impreună cu alţi zece sau doisprezece erau hotăriţi ca, în

numele princi- piilor de înaltă moralitate, să nu aprobe decit măsuri

cinstite... Culmea!

La vestea aceasta, domnul Rerrigan, care con- tase pe citeva mii de

dolari de pe utma votului său, în diferite ocazii, căscă niște ochi

nedumeriți.

— Pe dracu! exclamă. Ce nerușinare! Auzi!

— Am vorbit cu acel Klemm, din circumscripţia douăzeci, spuse domnul

Tiernan, sarcastic. Ascultă, ce tip şi ăsta ! L-am intilnit la

ʼTremont, vorbea cu Hvranek. Îţi întindea mina, pare-ar stringe un

peşte mort. Şi ce crezi c-a avut obrăznicia să mă întrebe ? Nu eşti

dumneata, domnul Tiernan din circums-=

„ cripția a doua?* „Chiar el“, am răspuns. „Arăţi mai blind decit îmi

închipuiami, a spus. Ha, ha! Îmi venea, să-i zice : Dacă mai stai aici

îţi dau una peste labe. Tare mi-ar plăcea să-l întilnesc o dată pe

dobi- tocul ăsta într-o fundătură întunecoasă şi să-i trag vreo citeva

pe sub fălci. (Domnul Tiernan aproipe că gemea de indignare). Pe urmă a

început să spună

că nu vede nici un motiv serios care se împiedice înființarea de noi

societăţi de tramvaie. „E destul

"a prirni

-a67

„dădeau impresia că se și înțeleseser „&� MaeDonald se duse neîntirziat

la Fi ia | - CA

de limpeze, zice cl, lumea este împotriva. no viilor sub orice formă,

(Domnul ʼLiernan i] pe domnul Biemm, bătîndu-și joc de glasul limbe)ul

său). Să fie al naibii! încheie domnul] nau, sentenţios. Aşteaplă numai

pînă o til el Gumble, Pinski sau Schlumbohm... Ha!

Domnul Rerrigan, la gîndul acestor inimosi silieri municipali,

obișnuiți cu ciubucuri și pro! de tot felul, se lăsă pe scaun și începu

să ri holoie.

— Vile despre ce e vorba, Mike, spuse el, amenisţător, aranjindu-și

pantalonii strimţi, « ganți, de o croială aproape britanică, ne aflin

faţa bandei de escroc a lui Gilgan şi a venit ceasul să le dăm o

lecţie. Şi asta o ştie şi el. Cu mine au si aibă de furcă. Cred că omul

ăsta, Cowperwood, dreptate cî.d zice:că toţi indivizii ăştia umblă dupi

„bani cu limba scoasă. Dacă Frank Cowperwooi n „dispus să cheltuiască

sume mari. ca să scape de ei,

atunci să pună și ăştiʼ banii la bătaie ca să se men- ţină. Aici nu e

vorba de milostenie. Ce ne riniine nouă de făcut este să cîştigăm cît

mai mulţi dintre noii consilieri aleşi ca să-i putem forţa pe Schryhart

"şi pe MacDonald să plătească cu viri şi îndesat toi

ce și-au pus în cap să ceară. Din spusele lui Gilgan credeam că avem

de-a face cu oameni în toată firea. Au aruncat bani cu nemiluita ca să

cîştige alegerile ; acum dacă vor să obţină privilegiul după care umblă

— să-l plătească gras. Înţelegi?

— Ai dreptate, încuviinţă Tiernan. sînt cu totu! de partea la. + :

Scurt timp după această conversaţie, doimrul Truman Leslie MacDonald,

prin intermediul consi- lierului Klemm, întocmi o listă a consilierilor

pe care ar putea eventual să conteze şi coristată, Erie marea lui

mirare, ca numărul lor era mult mai r-ic decit se așteptase.

Loialitatea în politică e o flocre atit de rară ! cîțiva dintre ei cu

nume bizare, ca, de pildă Horback, Fogarty, MeGrane, ulei

Schryhart şi Arncel ca să-i prevină, de ce des- coperise, Acestia

tocmai se felicitan de T ul lor succes iu alegeri care, admiţind că nu

ar avea alt. rezultat, în tot cazul va aduce un pr giu i alb pentru

linia, „Li, si aceasta va fi n8 a să-l ingenuncheze pe Cowperwood. să

pus la curent de MacDonald, trimise ime-

diat după Gilgan. Întrebat cam cit "de repede re putea, conta pe

votarea privilegiilor pentru General Bleotrie — cerută de domnul Klemm

— acesta decla- ră că era obligat, cu tot regretul, să recunoască

existenţa, unei mari opoziții.

— Ce mai e şi asta? strigă Hand, aproape bru- tal. N-am ajuns o dată

pentru totdeauna la o înţe- legere precisă în problema asta? Ti-am dat

toţi banii de care au avut nevoie. Nu? M-ai azigurat că o să am

douăzeci şi şase de consilieri. care vor vota cu noi. Nu căzusem de

acord aşa? Nu cumva vrei acum să-ţi retragi cuvintul?

— Să-mi retrag cuvintul?! se răsti Gilgan, supă- rat de această

acuzare. Eu m-am angajat să aleg douăzeci şi şase de consilieri

republicani şi asta am şi făcut. Dar n-am spus că, o dată aleși, o să-i

dădă- cesc...și, în tot cazul, nu cu i-am recomandat. Am Tucraţ cu cei

mai influenți oameni din ciroga scripţie, cu cei mai bine ăzuţi de

alegători. Nu poţi invinui de toate potlogăriile care se ciroa i în

spatele meu, nu? Dacă nu-s cinstiţi, eu n-am nici o vină.

Pe faţa domnului Gilgan se putea citi nedumerire şi tristeţe. i

— Bine, dar dumneata, i-ai reco măr dăd. insistă, domnul EHand,

agresiv. Ai răspuns personal de fiecare, dintre ci, Dumnueata ai făcut

tirgul cu ei, n-ai să-mi spui acum că s-au răzgindit şi că nu, mai

vor să respecte acordul solemn: de a lupta pină în

pinzele albe împotriva lui Cowperwood. Din „partea lor nu se poate

spune că ar fi vorba de neînţ aie cre în legătură cu ce li s-a cerut în

„schimbul Nan în Consiliul municipal. Presa a; “subliniat. că că nici o

măsură favorabilă lui Cowperwood na ș.

fie aprobată de consilieri.

„— Asta aşa-i, replică domuul Gilgan, q pot îi tras la răspundere de

cinstea fiecărui, ei, în particular. Sigur că eu i-am selecţion; o

recunosc! Dar m-au ajutat şi ceilalți repu şi chiar unii democrați. Am

fost silit să le of mai bune condiţii ca să pun mîna pe cei caro p îi

aleși. Din cite știu, cei mai mulţi sînt în să nu facă nimie pentru

Cowperwood. Toate ș vumirile astea au fost stirnite de privilegiile

care vorbeaţi și care urmează să fie date

FPruntea înaltă a domnului Hand se în iar ochii lui albaştri îl

examinau pe domnul ( cu multă neincredere.

— Cum îi cheamă pe toţi oamenii ăştia? în Aș vrea si-mi dai o listă eu

numele lor.

Domnul Gilgan, graţie subtilităţii sale, sc sim în siguranță şi era

gata să-i dea numele presupi

Tecalcitranți care, işi zicea cl, n-aveau decit descurce singuri.

Domnul Hand scrise numele, h rit să exercite presiuni şi în același

timp să-l supi vegheze indeaproape pe domnul Gilgan. Daci, +a descoperi

o abatere de la program, presa va îi pe dată pusă la curent și i se va

cere să tune și să îul- gere împotriva celui vinovat. Consilierii

dovediţi că: au trădat marea încredere ce li s-a acordat vor fi daţi

afară, urmăriţi în circumscripțiile în care iuseseră aleşi şi pedeapsa

va fi oprobriui public. Aceste nume vor fi defăimate şi în presă. Iar

aluziile obişnuite la diabolicele manevre ale lui Cowpei wood vor fi

din ce în ce mai numeroase.

În același timp însă, domnii Siimson, Averg, Molibben, Van Sickle și

alţii lucrau fiecare aparte pentru Cowperwood, ca să capteze bunăvoința

citorya consilieri — încă independenţi — şi care, tem- peramenial, nu

fuseseră cişiigaţi de ideile refor- miste. Erau lăsaţi să înţeleagă că

dacă în viitorii doi ani se vor abţine de a sprijini mişca a anti

altă recompensă — poate plata unei puli ini nitoare, în reslanţă, Eau a

unei ipoteci x cu garanţiu .că operaţiile vor rămine scuric. i Z dent,

aceste propuneri nu au fost adrerate | persoanelor interesate.

Prieteni, vecini sau binevoitori, rămași pină la urmă neider se

prezentau afabili cu mesaje misterioase. Cauti acestor metode, vreo

unsprezece — în aiari, de cui zece consilicri democrați fideli lui

McRenty : sezeră, cîștigaţi. Schryhart, Arneel şi Hand nu i] nimic,

deşi planul lor; chiar în timpul elaborinii, era astfel subminat şi,

oricit s-ar fi zbătut, decretul pentru obţinerea unui privilegiu în

-alb continua să fie respins. Deocamdată trebuiau să se mul- ţumească

doar cu un privilegiu pentru o singură Jinie „Lt în South Side, în

chiar domeniul lui Schry- hart, şi cu un privilegiu acordat societăţii

General Electric numai pentru o singură linie şi accea fir, mare

importanţă — pe care Cowperwood, 0 va prelua lesne, dacă puterea lui va

creşte. -