CAPITOLUL XX XVIII

Ceasul înirîngerii

Cowperwood, deşi se purta cu un calm desăvirşit fusese mai profund

afectat de infidelitatea, lui Aileen decit de campania electorală din

toamna aceea, cn toată vilva pe care o stirnise, sau de faptul că-și

ridicase în cap întreg orașul Chicago. Na putea uită zilele minunate de

pe vremea cînd Aileen era tînără şi cînd dragostea şi speranța

alcătuiau însăşi viață ei. Orice ar îi făcut şi la, orice s-ar fi

gindit, Cowpers wood nu reușea să scape de aceste amintiri obsedans te,

care-l urmăreau ca o muzică cu acorduri înde părtate. În fond, deşi om

de acţiune, el rămineă totuși un introspectiv, iar arta, dramaticul și

pate? iismul idealurilor spulberate nu-l lăsau inditerent; Nu avea

resentimente faţă de :Aileen — doar uf fel de mihnire la gindul

consecințelor inevitabile O din pricină că se lăsa tirit de poftele

Iniʼnestăvilite? de voinţa de a fi liber. Schimbare ! Mereu altceva

Totul iivece ! Dar cine renunţă la perfecțiune. fără, o stringere de

inimă, chiar dacă această periecţiune este doar o dragoste absurdă? Pa

În ziua de șase noiembri avură, loc alegerile, e mare scandal şi, ca,

rezultat, un eşec Hisuntt

7] E . a LT, 1

MAP

a

e e, ura

ra

pr

"a

a

peniru democrați. Din treizeci Şi doi de a democrați pentru formarea

Consiliului n doar zece fuseseră aleşi, iar opoziţia, Bt | majoritate

de două treimi. Domnii Tiernan Au gan făceau parte, firește, din cei

zece aleși. + de ei se găseau un primar republican şi toţi conul lui de

pe listă, a căror menire era acum si eze virtutea și respectabiliiatea.

sei _Cowperwood înţelese semnificaţia noii situaţi; si se hotărî

imediat să facă propuneri adversarului De la MeRenty şi alţii aflase

treptat întreaga istorie a trădării lui Tiernan şi Kerrigan, dar nu

făcea înc; prea mare caz de purtarea lor. Aşa e viaţa. Pe siito vor

trebui supravegheați mai atent sau atrași într-o cursă și nimiciţi. Cei

doi pretindeau că abia putu. seră să se strecoare. N

— Uite la mine ! Abia am ieşit cu o majoritate de trei sute de voturi,

declarase, în dreapta şi-n stinga, Kerrigan, pe un ton glumeţ. Zău, era

acit pe-aci să-mi pierd ʼ circumscripţia, A.

Domnul Tiernan se apăra cu aceeași tivnă.

— Poliţia nu s-a purtat frumos cu Mine, protesta el, dirz. I-a lăsat pe

ceilalţi să-mi bată oamenii. Am avut numai șase mii de voturi cînd

normal era să am nouă. )

Dar cine-i creea !

În timp ce MeKenty se gîndea la mijloacele prin care, în doi ani, să

poată neutraliza, efectele acestei victorii vremelnice, Cowperwood avea

convingerea că cea, mai bună tactică, în cazul lui, era. o atitudine de

conciliere. Sehryhart, Hand şi Arneel, împreună cu tînărul MacDonald,

se întrebau ce ar fi de făcut ca această victorie politică să-l

paralizeze pe Cow-

„perwood şi să-l împiedice, odată pentru totdeauna, de a mai ajunge din

nou la.-putere. Urmă o lungă și complicată luptă (înainte ca/ Frank

Cowperwood să îi putut lua contact cu noii consilieri municipali), în

care intra în “joc şi o nouă cerere de privilegii şi drepturi pentru

societatea, General Blectrie — de altfel mult combătută — ca, şi

acordarea, altor drej

turi și privilegii pentru diferite suburbii, de astă qată unor

societăţi de mai mică importanță. În sfirsit, ultimul punet al

programului și cel mai deza- vantajoa pentru Cowperwood — un lucra pa

care pini atunci nu l-ar fi considerat posibil — promul- garcea unui

decret de a construi şi a pune în funcţiu- ne o linie aeriană pentru

tramvaie. O anumită soci& tate din South Side fu autorizată să

construiască accustă linie. A fost poate cea mai cumplită lovitură dută

lui Cowperwood, mai ales pentru .că introdrcea un îuctor nou și

complicat în problema iramvaieloe din Chicago care, pînă atunci, cu

toate. greutăţile întimpinate, era în fond, comparativ - simplă. Spre a

explica această inovație trebuie să reamin- tim că la New York, cu

optsprezece sau douăzeci de ani în urmă, au fost proiectâte şi s-an

construiţ o. serie de linii aeriene *pentru descongestionarea

traficului de cireulăţie la nivelul străzilor pe acea insulă lungă şi

îngustă, linii care s-au dovedit foarte utile. De la început

stirniseră, interesul lui Cowper- wood, ca de altfel tot ʼceea ce era

legat dă circulația urbană. De cite ori mergea la New York le examina

cu cea mai mare atenţie: Fusese la curent cu con- stituirea societăţii,

cu numele celor care 6 finânțaseră, cu cheltuielile, cu profiturile şi

aşa rnai departe, Personal, în ceea ce privea circulaţia în oraşul New

York, considera că aceste linii aeriene erau soluţia ideală a

problemei. Pentru Chicago, însă, unde popu- lația, era, încă relativ

mică — abia, atinsese un milion de locuitori împrăștiați pe o foarte

mare suprafață — socotea că, deocamdată, aceste linii nn erau ren-

tobile și nu vor deveni rentabile încă ani de zile. Ciştigul realizat

de la circuitele aeriene avea să fie anulat de pierderea clientelei

care pină atunci folosea liniile obişnuite, iar construirea lor urmă

pur şi simplu să dubleze cheltuielile, reducînd pro- fitul la jumătate.

De cite ori nu se gîndise la posibili- „tatea construirii acestor căi

de către alţii — numai să fi fost în stare să obțină un privilegiu,

lucru ce păruse pînă la ultima alegere, şi în condiţiile de 5 PI a . 4

ş atunoi prea "de obţinut. În lezătură cu asta

„348

îi spuse într-o zi lui Addison : — N-au vecii să-și bage banii în

linii]

Şi ci or s-ajungă să aibă Cestui pasageri

dztori vinduţi. Atunci vor fi ca și ale n

cumpăra pe un preţ de nimic. Addison îm)

concluzia lui. Dar între timp, împrejurările

cous:ruirea acestor circuite aeriene mult m:

problematică. .

In primul rind interesul publicului pentru |

acricie sporise. Erau un element nou în via:

ş Sorkului ; iar pe atunci exista o serioasă, riv

- între omul simplu din Chicago și marea mei: cosmopolită. In acest

sens trebuie să spunem primul rind, că opinia publică, oricit de naiv:

nesemnificaiivă ar fi fost, era totuşi indeajun

. E SE zi puternică pentru a susține, cel puţin o vreme, ac.

ȘI : tă inovaţie. În al doilea rind, din cauza entuzi:

i : mului obstesc mereu crescînd şi: din cauza re terii orașelor din

vest, se desemnase Chicago, puţin înaintea alegerilor, ca locul cel mai

indic: pentru un uriaș tirg internaţional — cel mai mare care fusese

vreodată în Statele Unite. Oameni ca Han, Schrphart, Merill şi Arneel,

fără a mai menţionu directorii şi proprietarii de ziare, sprijiniseră

proiec- tul cu căldură; la îel şi Cowperwood. Totuși, de îndată, ce

oraşul Chicago căpătă dreptul de a orga- niza tirgul, prima grijă a

dușmanilor lui Cowper- wood a fost să folosească prilejul impotriva ui.

Mai întîi, amplasamentul tirgului, datorită inter- venţiei noului

Consiliu în permanenţă anti-Cowper- wood, a fost ales în South Side,

adică la capătul liniei de tramvai contruită de Sehryhart, obligird

asticl întregul oraș să plătească un iribut acestei scoietăţi.. În

același tinip, în mintea lui Schryhart și a cclor din tagma sa

incolţise ideea, care li ce părea excelentă, de a construi acum aceste

linii aeriene — nu atit cu gindul unor profituri imeai: le ci raai ales

spre a-l face pe odiosul magnat să RY -

A “că ei constituiau pentru el un grip

Î primejdioşi, cere ar putea la un mon

teritoriul monopolizat deocamdat:

ctatigurile şi astfel să-l oblige Să-i lichideze o ctinnite gi să,

părăseasc>� oraşul. Discuţiile care a Fra pe această temă intre domnii

Schryhart Hzrd

precum şi între domnii Hand și Arneel au fi rie- tenoase și

interesante. Planul, în prima sa formă, era să se construiască o linie

aeriană în South 5

la sud de terenul destinat pentru iarmaroc — iar noul! circuit o dată

ajunsa indispensabil şi dupi ce se vor fi obţinut privilegii valabile

şi pentru West Side, South Side şi North Side, cu alte cuvinte pen- tru

întreaga suprafaţă a oraşului — să se continua construirea pe îndelete

și astfel să se poală ura, cn zimbetul pe buze, călătorie sprincenată

domnului Cowperwood.

Cowperwood nu avea să aştepte intrunirea Con- siliului municipal, o

lună după alegeri, în liniste, cu miinile încrucişate, pentru ca

adversarul să-l

„loveasc<� prin surprindere. Chemă imediat pe avocaţii societăţii sale,

care-l puseră la cnrent cu planul rivalilor lui de a construi noile

linii aeriene : și asta i se pirn o catastrofă. Era clar că acum

Schryhart şi Hand luaseră lucrurile foarte în serios. Cowperwood începu

prin a dicta oʼscrisoare către domrul Gilsan, rugiadu-l să vină la

biroul său. De asemenea, stă- rui ca avocaţii săi să descopere ce anume

presiuni

"ar putea fi exercitate asupra noului primar, onora-

mine să respingă -noile decrete, evident în cazul cînd acestea, i-ar fi

fost prezentate: spre aprobare i — într-un cuvint ce se putea face ca

acesta să-şi schimbe complet punctul de vedere.

Onorabilul Chaffee Thayer Sluss era un om înalt, bine făcut, cam

grandiloevent, care se lua foarte în serios — pe sine, acţiunile gale

şi posibilitățile pe tărim social şi în afaceri — privind totul cu

superio- = aa Aa - = :

itate. cunoaşteţi, poate, tipul de bărbat sau femeie Bet în atmosie i

familii cu dare de mină și Cu 0 oarecare po “inzestrat cu un număr ale

(podoaba, oreie-

| de “obicei re

ge

fedus de, cir Fului ame

bilul Chaifee Thayer Sluss, presiuni care să-l deter-

ajută să înțelegem viața în aspectele ai

tăinnite şi mai îritimplătoare, acești nun

nu au avut de înfruntat greutăţi şi acei |];

experiență, se consideră pe ci înşişi — cu

ceea ce fac — demni de cea, mai adincă land;

credința nestrămutată în ajutorul providenței pd

nul Chaffee ʼThayer Sluss, datorită glorio 5 strămoși, cu care de

altiel se mindrea ber ajunsese la concluzia că personal era un on

cinste perfectă. ʼTatăl său făcuse o buri de

ca angrosist de hamuri. Soţia lui, cu care se torise la douăzeci şi opt

de ani — o femeie dei, dar cam zvăpăiată — era fiica unui negustor ds

murături, a cărui marfă era. destul de apreciati pe piaţă, gi ale cărui

fiice treceau în cartierul lui Chaffee ʼThayer Sluss drept partide

bune. După câ căsătoria, cu bogata și tradiționala masă de nuntă,

avusese loc, tinerii îşi petrecuseră luna de micre la, Garden of ihe

Gods şi la Grand Caflon. Apoi, spil- cuitul Chaffee, apreciat de ambele

familii pentru ambiția sa de a parveni, se întorsese la treburile lui

de agent al unei fabrici de hiriie şi începuse să string cu rivnă bani

pe coni; propriu.

Onorabilul Chaffee, trebuie să recunoaşien, nu avea defecte mari, numai

dacă faptul că era vanilos şi oarecum prea grijuliu în legătură cu

viitorul și sansele sale în viaţă ar fi considerate ca atare. Avea

totuşi un păcat care, dat fiind pe de o parte purila- dismul și

austeritatea tinerei s le soţii, iar pe de alta spiritul religios atât

al tatălui cît şi al socrului său, îi dădea mult de furcă. În general

era sensibil la frumusețea femeilor şi îi plăceau cu deosebire cele

grăsuţe şi cu părul de culoarea griului copt. Din

cînd în cînd, deşi avea o nevastă ideală şi doi copii adorabili, se

uita curios, dus pe ginduri, la siluetele provocatoare ce se ivesc în

calea fiecărui bărbat și caze parcă îi fac semne îmbietoare

într-ascuns, dacă nu cumva chiar pe faţă, direct.

Oricum, nu trecuseră decit cîțiva ani de la, căsă-

- .. . N iri A torie, fiind socotit un om de o înalt< moralitate, că

începu să facă pe Don Juanul. După ci

pi

încercări cu prostituate nu prea tere sive Şi mai pia giricute, după o

aventură fără urnări e din Liraurile sale, care depârie de a îi o de iu

raporturile cu bărbaţii, mai degr:bă îi j domuul Chalfee se lansase in

acest soi de a Iu inceput, destul de nziv, încercase să fii amintul

nebun îndrăgostit. Unele fete, mii tepte, ii primiseră declaraţiile cu

un grătiii neiucredere, iar distracțiile și avantajele pe c; re oicrise

fuseseră acceptate de ele ca o răsplită suii- cientă. Una însă, căreia

el îi fusese primul anu, îi ceru o despăgubire de cinei mii de dolari —

drpă ce domnul Sluss trecuse prin momente de mare spaimă şi chinuri

(soţia sa, familia ei şi a lui năvăleau, amenințătoare, în tulburata

lui conștiință). Această tristă experienţă ar fi trebuit să-l vindece

peniru totdeauna de predilecţia lui pentru steuodactilo- graie sau

funcţionare în general. De atunci, o bună bucată de vreme, se mărginise

cu stricteţe la cunos- tințe făcute prin oamenii de afaceri, agenţii de

gechimb și fabricanţii care erau în relații comerciale cu el şi care,

cînd şi cind, îl invitau la cite un chef. Cu timpul se mai înțelepţise,

deşi, vai, era din ce în ce mai amator de femei. Mereu în legătură cu

negts- tori şi oameni politici mai de vază, cu care îutîmplă= tor se

împrietenise și fiindcă circumscripţia sa, electorală, era dintre cele

mai importante, începuse să ia cuvintul la întruniri publice şi să

ghicească, întrucitva, semnificaţia acelei logici potrivit căreia viaţa

ar fi păgină şi neinfrinată, iar religia și mo- rala doar nişte măști

pe care omul, cu virsta, le poate pune sau scoate ca să-şi satisfacă

dorirțele, înnteziile şi capriciile. Dar Chaftee Thayer Sluss nu putea

înţelege adevăratul sens al existenței. Pentru asta trebuia să fi fost

mai deștept. Mulţi bărbaţi duc o viaţă dublă, asta-i adevărat, dar

oricum, cînd se gîndea la propriile sale rătăciri, duplicitatea :

condamnabilă. Duminica, atunci ă soția sa se ducea la biserică, ] J e

un lucru. esenţial în purifice sufletul. În

f . F ataceri se vedea, uneori confruntat, cu lipsa

a moralei sale privind anumite profituri c, cuveneau sau unele minciuni

pe care n-ar ţi 0 să le spună şi aşa mai departe. Dar Oricum ei ă orice

împrejurare, Dumnezeu rămînca Dum, morala avea ceva superior, iar

biserica ceva, ini. ă tant. Era un păcat să cedezi tentaţiei cum de. |

îi plăcea lui să facă. Trebuia să cauţi să fii mai |”

decit semenul tău sau măcar să dai impresia că ți Dar ce te faci cu un

imbecil ca acesta, a cin R morală e atât de putredă? În ciuda, carierei

sale q mare crai şi a remuşcărilor de rigoare, pricinuite de frica de a

fi prins, se ridicase, cel puţin în lunea lui, la o situaţie destul de

bună. Pe măsură ce devenise mai uşuratic, amabilitatea sa faţă de toată

lume, creştea, era mai înțelegător, mai agreabil, în general,

Republican convins, era discipolul lui Norrie Sims si al tinărului

Truman Leslie MacDonald. Socruj său era și bogat şi destul de influent.

Luind cuvin- tul în campaniile electorale şi lucrind pentru partidul

republican se dovedise de-al lor. Toate aceste caliliji — competenţa,

sa, deşi limitată, suplețea și reputația sa de om respectabil —

determinaseră pe conduci- torii republicani, care toemai ieșiseră

victorioși in alegeri, să-l propună ca primar, și în cele din urmă,

să-l și aleagă, - -

Cowperwood auzise de atitudinea duşmănoasă pe care primarul Sluss o

avusese în timpul campaniei electorale ori de cîte ori fusese vorba

despre el. Dis- cutase despre aceasta cu fostul senator Joel Avery,

care acum era în serviciul său. Avery făcuse recent; == tot soiul de

intervenţii pentru diferite societăţi şi eu ştia felul în care trebuie

să se procedeze la tribunal

EEE cu avocaţii, judecătorii și politicienii influenţi, ES IE SERE

Cunoştea acestă lume cum îşi cunoştea codul sau EI statutul, Avery era

un om foarte scund, abia de un

metru cincizeci şi doi, cu o frunte lată, păr și sprin- cene de

culoarea şofranului, ochi cafenii de pisică, buza de jos răsfrintă, iar

în momente de meditaţie 4 acoperind pe cea de sus. După ani de zile,

fostul senator învățase să zimbească, dar într-un fel n biş-

Dr

254

...——

nnit, bizar. De obicei, te privea fix, cu buza, inferi- oară ridicată

peste cea de sus şi-şi exprima conclu- ziile aproape stereotip, încet

și într-un stil addiso- nian 1. De data asta şi într-o situaţie atit de

critică, domnul Avery a fost cel care-a venit cu o propunere.

— Am impresia că ar fi ceva de făcut, ii spuse într-o zi confidenţial

lui Cowperwood, şi anume, să exuninăm, cum să zic, viaţa...

sentimentală a domnului Chaffee ʼThayer Sluss. Privirea felină a

domnului Avery avu o sclipire sardonică. Daci nu mii, înşel, judecind

omul după aspectul său exterior, pe aflăm în fața unei persoane care,

cu siguranță, a avut, sau dacă nu a avut va avea, o aventulă

compromiţătoare, ce va necesita din partea sa mari sacrificii ca s-o

muşamalizeze. Toţi sintem oameni şi deci vulnerabili. .. şi, brusc,

buza de jos a domnu- lui Avery se ridică ai o acoperi pe cea de sus,

după care se lăsă iarăşi în jos. Şi nu e bine să ne arătăm nici unul

din noi prea intransigenţi cu morala și îngirofaţi. După părerea mea,

domnul Sluss este un om de bună credinţă, dar cam prea sentimental,

„Domnul Avery se opri, Cowperwood mulţumindu-se să-l privească amuzat,

atit de înfăţişarea lui cit şi de propunerea pe care i-o făcea.

— Ideea nu-i rea, deşi îmi displace să amestec treburile sentimentale

cu politica.

— Da, da, continuă domnul Avery, chibzuind, cred că. ideea, mea nu e

proastă. Nu știu. E ereu de Bpus.

Pină la urmă nuşiunea de a obține toate imlormae țiile în legătură cu

obiceiurile, gusturile, tabieturile domnului Sluss a, fost încredinţată

domnului Burton Stimson, o importantă personalitate în lumea juri-

dică; acesta, la rindul lui o încredinţă secretarului său, domnul

Marchbanks. Situaţia, dintr-un anumit punct de vedere, ar putea părea

surprinzătoare; însă cei care cunosc cît de cit culisele vieţii

politice şi financiare, precum și modul de administrare a

hi Adiison (Ib72 — 171), poet şi pubiicist ste siiuplu şi precis. 1

A Azae dă Jose englez, al cărui stil | >

la

societăţilor, practicat în acea epocă pl se vor mira nicidecum de gama

tertipurile mizerabilă, de marasmul dezastruos în

teau.

Pe de altă parte, onorabilul Patrick | întirzie să răspundă chemării

lui Cowperw ferent de contigențele și tendinţele sale nu voia să

ignoreze un om atît de puterni Cowperwood.

— Şi cu ce aș putea să vă fiu de folos astă nule Cowperwood? îl întrebă

el cînd veni; înfloritor şi purta nişte haine elegante ce cuvenea unui

om care de curind avusese o vi

— Ascultă, domnule Gilgan, spuse - Cowper simplu, fixîndu-l insistent

pe președintele co lui republican al comitatului. Îşi rotea nein

degetele mari în timp ce degetele celelalte rămîn încleştate. Ai de

gind să lași Consiliul municipal să se ocupe de problema societăţii

General Pleciric și de proiectul liniei „Li“ dia South Side, fără să s

țină seama de părerea mea. și fără să am posibili tatea de a intra în

acţiune? A

Cowperwood știa bine că Gilgan făcea parte din noul cvadrumvirat

hotărit să conducă orașul, dar avea aerul să creadă că Gilgan era

singurul într-ade- văr important și puternice — un om în genul lui

MeKenty. a

— Amice, răspunse Gilgan pe un ton glumeţ, vrei să mă măguleşti. Nu ţin

Consiliul municipal în buzunar. Am fost preşedintele comitatului, e

drept, şi pe mulţi i-am ajutat să fie aleşi, dar asta nu înseam- nă că

pot face ce vreau din €i. Şi de ce, mă rog, n-ar aproba decretul

privitor la General Electric?

După părerea mea decretul e perfect legal şi toată presa îi e

favorabilă. Cît despre linia „LL“, eu per- sonal nu am nici un amestec

şi nici nu mă interesează, Asta e treaba domnului Sehryhari şi a

tinărului MacDonald. 3

În fond, tot ce spunea domnul Gilgan era, perfect

adevărat. Un om care lucra pentru tinărul J 1

356

pia intrase în arena politică. nn a şi CĂI. ai pe nume Klemm, fusese

ales Par pune] dmares 11, iar însărcinarea de a Re i

e ui: consilierii recalcitranţi şi de-a le spune snt pe -, atribuţiile

lor îi revenea lui McD : onstau S : : Ic Donalq 000 i cidecum lui

Gilgan. Tiernan, Kerigan san E astrom. Organizarea cvadrumviratului din

care rea parte şi Gilgan nu era incă definitiv pură la Pe și asta în

ciuda tuturor strădaniilor depuse

e. lo Recunosc, am contribuit la numirea iiecărui consilier, dar asta

nu inseamnă deloc că-i af pe toţi la picioare, rezumă, Gilgan, în orice

caz nu incă, Ta cuvintele „nu încă”, Cowperwood zîmbi. — în afară de

asta, domnule Gilgan, continuă, Cowperwood imperturbabil, dumneata esti

reprezen- i tantul mișcării care, în momentul de faţă, mă com- pate, şi

dumneata eşti persoana care mă preocupă. Acum ai în mină aproape toate

interesele partidului republican și poţi lua aproape orice hotărire.

Dacă vrei, și de asta sînt sigur, poţi convinge pe membrii consiliului

să tărăgăneze aprobarea deeretelor. Nu ştiu dacă ai fost-informat, deşi

cred că da, că această campanie are ca ţintă izgonirea mea din Chicago.

Dumneata, eşti un om cu judecată şi cu o mare expe- rienţă în afaceri

şi te întreb dacă Bocoteşti einstit acest procedeu. M-am instalat în

oraș acum şaispre= zece sau șaptesprezece ani şi m-am ocupat de [ro-

blema gazului aerian, lucra la care oricine ar fi putut să se

gindească. Am instalat conducte în „ suburbii, pe North Side, South

Side și West Side, hotărit să dau lucrărilor o cît mai mare amploare.

De indată însă ce am trecut la acţiune, societăţile mai vechi au

început să-mi pună bețe în roate deși, pe vremea aceea, nu ştirbeam cu

nimie drepturile lor. ă _ — Da, imi aduc aminte, replică Gilgan. De

alttel L:

am făcut parte din cei care te-au ajutat să capeţi.

privilegii pentru Hyde Park. Fără mine nu le-ai fi obţinut niciodată.

Băiatul acela, MeRibben, "bun băiat, nu zic, adăugă Gilga „cu un zimbet

plin

de subințeles, se mişcă fără să-l auși. | e toțt cu dumneata, nu?

— Da, lucrează pe undova, rosti Cow D indiferență, dar să ne întoarcem

la, co ne i acum. Majoritatea oamenilor care susțin , pentru General

Electric, precum și priviloziu! pentru linia „LL“, au lucrat odinioară

în gazului aerian — Blackman, Jules, Baker, ş şi alţii — toţi sint

supăraţi pe mine fiind nevoiţi să mă despăgubească, S-au: supărat am

fost capabil să reorganizez vechile soci: tranwaie locale și să le pun

pe picioare. DI supărat că nu am construit o linie auxiliară

magazinului său, iar ceilalţi găsesc că și dreptu] a avea, o linie

auziliară ar fi prea mult pent sînt cu toţii supăraţi fiindcă am reuşit

să iau de coarne şi fiindcă am putut face ceea ce ei ir: să îi făcut

demult. Prezenţa mea în Chicago ii ră. De fapt, în rezumat, asta-i

toată povestea. | poţi realiza, ceva, trebuie să ciștigi bunăvoința Co

siliului municipal şi pentru că am obținut-o și ales pentru că am

păstrat-o, adversarii mei au incep să mă atace în Consiliu şi să facă

politică. și foarte bine, domnule Gilgan, continuă Cowperwood, pentru

cine ai lucrat dumneata în această campanie electorală, Am ştiut dela

început de unde veneau banii, Ai ciştigat și ai jucat frumos, iar în ce

mă privește nu-ţi port nici o pică; în momentul de față insă ce mă

interesează este să știu dacă eşti hotării să-i ajuţi mai departe

împotriva mea sau nu. Ai de gind să-mi dai posibilitatea să mă apăr?

Peste doi ani au să vină alte alegeri. Politica nu seamănă cu o alee de

trandafiri aşezată cu multă grijă o dată pen- tru totdeauna. Oamenii

pentru care lucrezi nu fac parte din lumea dumitale — sînt nişte

filfizoni. N-au pic de simpatie pentru dumneata, sau pentru oamenii

dumitale. Deocamdată ţi se arată prieteni „ca să poată obţine ce vor de

la dumneata, şi prin iti ca dea ia lovitura de grație Dar pe urm, Cit

linio $ 4 5e mai vite Ja dumneata ?,.;

398

poate că nu Prea mult, replică Gilgan implu

, “LOT, dar asări viaţa şi trebuie să o luăm cl d gind pxaet | exclamă

Cowperwood, liniștit, Chicazi | Fi rămîne Chicago, iar eu sînt hotărit

să, Stau aici ins vimp cit or să stea și ei. Dacă au să contiuug m la

mpotriva mea — construind linii acriene e JUP“: taie din cîştig Bau

acordind privilegii a săi! „(i rivale — prin toate aste Lor cietăţi

riva e p! 4 Stea, nu VOT Ecăpa, de „ine şi nici n-or să mă lovească,

cine știe co. sînt pici și aici am să, rămin, iar situaţia politică de

ai 1 va fi totdeauna aceeași. Dumncata ești Un om ambițios, 80 vede, Nu

faci politică de plăcere — stiu asta. Spune-ml exact ce anume urmărești

şi lasă-mă cu adversarii nel. Ce pot face pentru ca dumneata să, te

convingi că poziţia, mea, e cel puţin la fc de pună ca & lor — dacă nu

și mai bună? Afacenile mele în Chicago sînt perfect corecte. Am creat o

admirabilă reţea de tramvaie şi nu vreau să fiu plictisit la, fiecare

sfert de oră de pretenţiile unor societăţi rivale care intră, pe fir!

Oare nu există, pici o cale de a pune capăt acestei situaţii? Nu

există, o modalitate prin care să ajungem la un acord și să încetăm de

a ne hărţui la tot pasul? N-ai putea să te gindeşii la un program de

colaborare între noi doi? Cowperwood tăcu, iar Gilgan rămase o bucată

de vreme pe ginduri. După cum spusese Coxperwood, Gilgan nu făcea

politică de plăcere, Situaţia, lui actuală nu era la înălţimea

planurilor grandioase pe care le visase. Tiernan, Kerrigan și Edstrom

con- tinuau să facă parte din grupul său, dar ridicau niște pretenţii

absurde; reformatorii — adică cei convinşi de presă că Frank Cowperwood

era un escroc și că toală activitatea lui era abjcetă — cereau |

Consiliului municipal să respecte cu stricteţe un pro- gram de o înalţă

ţinută morală. Nimeni nu va mai putea, ocupa o slujbă, nu se vor mai

încheia contracte Bau afaceri de orice natură fără, ca presa şi

publicul să fi fost în prealabil încunoştințate. Gilgan, chiar la prima

consfătuire cu colegii avută după alegeri, i începuse să-și dea seama

că se găsea între ciocan şi nicovală; de aceea, trebuia să tatoneze și,

în con-

339

_ i

E P:

secință, nu prea voia să se grăbească.

— Propunerea dumitale mi se pare prea categorica rosti Gilgan, după o

bucată de vreme, riolcorm cerindu-mi să-mi părăsesc prietenii tocmai

cina iara ajutat să cîştige o victorie. Eu nu înţeleg politica în felul

acesta. S-ar putea să ai dreptate. “Totusi. un om serios nu are dreptul

să-și schimbe părerile după cum bate vintul. Mai trebuie citeodată să

se poarte şi cinstit cu amicii săi. Apoi domnul Gilgan se opri, destul

de încurcat.

— Perfect, zise Cowperwood, înţelegător, mai gin- deşte-te. Politica e

o treabă grea. Cit despre mine, m-am amestecat în ea numai de nevoie.

Dacă găseşti un mijloc prin care să mă ajuţi pe mine sau prin care să

te pot ajuta eu pe dumneata, trimite-mi vorbă. Deocamdată însă nu-mi

lua în nume de Tău ceea ce ţi-am spus. sînt un om încolţit şi îmi apăr

viaţa. Sigur, voi lupta. Asta însă nu trebuie să ne împiedice de a fi

prieteni. Am putea deveni chiar foarte buni prieteni. =

— Îmi pare bine că te aud vorbind astfel şi aș vrea să devenim, cum

Spui, foarte buni prieteni. Dar chiar dacă aş putea convinge

consilierii muni- cipali, mai rămîne primarul de care trebuie să ţinem

seamă. Nu-l cunosc decit din bună-ziua ; dar, după cîte știu, îţi este

potrivnic. Probabil că are să. umble cu vorba şi o să serie în ziare

articole împotriva, dumitale. Un om ca ăsta poate să-ţi facă mult rău.

— Cu primarul aranjez eu, mai spuse Cowper- wood. N-o fi chiar așa de

greu să ajungi la domnul Sluss ! Și poate nu mi-e atit de ostil cum

s-ar crede. Mai ştii? )