CAPITOLUL XXIV Apariția Stephaniei Platow

în decursul acestei perioade, să o numim plină de succese financiare şi

comerciale, relaţiile dintre Ailecn şi Cowperwood redeveniseră într-o

anumită măsură calme. Cowperwood își luase obiceiul să facă în fic-

care vară cu soţia lui scurte călătorii peste ocean sau în alte ţări de

pe continentul american, în priniul rînd ca s-o distreze pe Ailcen și

apoi pentru că-i plăcea să călătorească prin lume și să colecţioneze

obiecte de artă, pasiune din ce în ce mai mare. În ultimii doi ani

fusese în Rusia. Țările Scandinave, Argentina, Chile și Mexic. Plecau

de obicei în mai sau în iunie, o dată cu grosul turiștilor şi se

întorcean în septem- brie sau la începutul lui octombrie. Intenţia lui

era s-o liniștească pe Aileen cit putea şi să-i dea ocazia să se

gîndească la succesele mondene pe care le-ar putea avea undeva la New

York sau la Londra, dacă nu la Chicago — şi să-i arate că, deși o

înșelase, - sufletește era tot alături de ea. FA Nu-i mai puţin

adevărat că intre timp Cowpe wood devenise destul de piret încit să

simuleze | care n-o imţea și să se co; nd de tept n-avea nici un che h

atitudinea lui nu se baz

pe o pasiune reală, Era plin de atenţii faţă de ea: îi cumpăra

flori,-bijuterii, tot felul de leacuri și de podoabe; avea grijă să

nu-i lipsească numic, dar în acelaşi timp se uita în jur_să vadă ce

plăceri extra conjugale îi putea oferi viața. Aileen, deşi n-avea nici

o dovadă concretă, stia toate astea, dar n-o împiedicau să fie

afectuoasă și să admire pe omul care, împotriva voinţei ei, reusea s-o

domine. Poateʼcă v-aţi imaginat vreodată ce simte un gene ral care 2

suferit o nare înfringere; sau ce simte iuncţionarul care, după mulţi

ani de slujbă credin- cioasă, se vede într-o bună, zi dat afară. Oare

ce poate oferi viaţa celor care, iubind, îşi dau seama că afec- țiunea

lor nu mai are nici o valoare, cînd descoperă că tot ce au jertfit pe

altarul dragostei a fost zadar- nic? Filozofia? Un joc de păpuşi !

Religia? Aceasta nu poate satisface decît spiritele cu înclinaţie

pentru metafizică. Aileen nu mai era fata aceea plină de viaţă,

dinamică şi graţioasă, pe care o cunoscuse Cowperwood în 1865. E drept

că era tot furmoasă, o femeie în toată plenitudinea frumuseții ei

fizice, o femeie care n-avea mai mult de treizeci şi cinci de ani

părind de maximum treizeci, dar care, vai, se simţea tînără şi

încîntătoare ca la nouăsprezece ani. Oricit ar îi de bine situată, e

foarte trist pentru o femeie cînd îşi dă seama că îinbătrineşte şi că

drar gostea, acel minunat uite nu-i. clispare încetul cu încetul în

neant.

Aileen, la apogeul irunusep. ei, veueu cum se stinge dragostea, Nu

servea la nimic să-și spună, aşa cum i se întimpla uneori, că Frank ar

putea s-o iubească din nou, că dragostea lui ar putea să reîn- vie.

Simţul realității o tăcea în ultimă analiză să priceapă că nu se poate.

Cu toate că reușise s-o înfrin- gă pe Rita Sohlberg, înţelegea perfect

de bine că rank nu va mai fi niciodată fidel, cum fusese la început. Nu

mai era fericită. ] ragostea pierise. Acea dulce amăgire eu contururi

trand a se. risipise pentru totdeauna, Disp geraşui acela zglobiu și

bietor cu gi Să , ui pia on zapel tar gingaş dir De n LI i i

.

all ee e

SI

it

= - gede. Nu era adeptul poată inlocui drag

şoaptă despre primăvara veşnică si mereu pe calea străbătută de Mai Se

ne ză picioarele însingerate. oii Zadarnice îi erau lacrimile, luu şi

ciinurile. za nic își cerceta în oglindă trăsăturile frumoase și pl

care își păstrau încă farmecul şi prospeţimea. Într. ri, văzindu-şi

ochii obosiţi şi încercănaţi, îşi emule de la git un guleraş încintător

pe care tocmai și. potrivea şi aruncindu-se pe pat, începu să pline în

hohote. La ce mai servea găteala? Lodoabele Frank n-o mai iubea. La

ce-i mai trebuia o casă somp taoasă în Michigan Avenue, rafinamentul

unui budoar franțuzeze, rochii care epuizau toate resursele arici

croitoreselor, pălării care infloreau pe raliuri ca nişte orhidee?

Totul era inutil ! Inutil! Amintirile triste dăinuizu grave şi cernite,

ca şi corbul din poezie, care, cocoţat sus pe raftul de deasupra ușii,

striga nerermorel. Aileen era conştientă că iluzia minunată care il

legase un timp pe Cowperwcod de ea dispăruse pentru totdeauna. E drept

că era aici în casă, că paşii lui se auzeau în camerei, dimineaţa şi

seara. Nopți de-a rindul, nopţi firii poezie, asculta respiraţia lui

egală și-i simţea mina pe trupul ei. Dar mai erau și nopți cînd râminea

singuri — cînd era „plecat din oraş? — Şi cînd se resemna,

mulțuminău-se cu explicaţiile lui bine ticluite. De ce să ne certăm? se

întreba. Ce-ar putea să facă? Aștepta, aştepta mereu, dar pentru ce

pare? Iar Cowperwood, observind schimbările ciudate și necruțătoare ale

timpului asupra fiecăruia din noi, stigmatele vîrstei care apar pe

îuriș şi dispariţia trep- tată a unei tinereţi pline de măreție și

strălucire, efta poate uneori, dar asta nu-l împiedica să-şi în- toarcă

privirile către aurora veşnică a virstei fra- unor principii platonice,

care să agostea din tinereţe cu amintiri ş

nI$te 81ropl ae roua inc zale ÎL A Cea de fericire trecnta. aaa ; caro

a dimpotrivă, aducindu-ne alinare, Cow îndu no, Sind o victimă a firii

lui, Buferea din esua cr wOMitiă Ritei Soblberg, făptura aceea plină da

disparite e și de graţioasă nepăsare, insușiri pe care etice mu lo

avusese niciodată — şi visa să găsească g :a care să-i semene. De fapt,

Cowperwood avea » nevoie să vadă în jurul lui tinerețe, iluzia ii,

vanitatea feminină şi noutatea unui tem- 4 necunoscut, exact cum simțea

nevoia să aibă în iurul lui tablouri, porţelanuri vechi, cărţi biseri-

crsti miniate, să audă muzică, să trăiască intr-o casă somptuoasă şi să

se bucure de putere şi de admiraţia unei lumi care să accepte tot ce

spune el.

După cum s-a mai menţionat, atitudinea imorală a lui Cowperwood era

consecința firească a unui temperament cronic imoral, a unei minţi

pline ds incertitudini, cu tendinţe filozofice către anarhie, Dintr-un

anumit punct de vedere s-ar putea spune că era mereu în căutarea

realizării unui ideal, dar lucru paradosal, chiar şi idealurile noastre

se schim- bă uneori şi ne lasă să orbercăim în beznă. Şi la urma urmei

ce este idealul? O nălucă, un nor, un parfum dus de vint, visul unui

izvor de cleştar. O fată ca Antoinette Nowak era pentru el cam mult.

Antoinette era prea aprigă, prea se agăța de el aşa că încetul cu

încetul şi nu fără mari eforturi, pusese capăt acestei aventuri. După

care avusese o serie de legături trecătoare cu alte fermei, dar nici

una nu-i plăcuse cu adevărat — Dorothy Ormsby, Jessie Belle Hinsdale,

Toma Lewis, Hilda Jewell; nişte nume doar. Una era actriţă, alta

stenoaactilogrată, alta era fata unui client, alta o fată care făcea,

chete pentru biserică şi care venise la el să-i ceară o suh- venţie

pentru un azil de orfani. Se găsea uneori în situaţii penibile, ba

chiar tragice, dar aşa se întimplă ori de cite ori te abaţi de la,

linia de conduită admisă de societatea în care trăieşti. În limbajul

îndrăzneţ al lui Napoleon, se poate spune că nu poţi face omletă

dacă ţi-e milă de ouă. aplajotăp

ramen

DZ Dat

Apariţia Siephaniei Plaiow, evreic: iacă x

tată şi americană din Sud-vest gis au i un eveniment de seamă în viaţa

lui Cowperwood Era înaltă, zveltă, deşteaptă, tînără, avea optimis. mul

Ritei Sohlberg, dar în acelaşi timp și un fata- lism ciudat care, după

ce a ajuns s-o cunoască mai bine, il împresionă mult pe Cowperwood. A

cunos- cnt-o pe vapor în drum spre Goteborg. Tatăl ei, Isadore Platow.

blănar bogat din Chicago, cra un om mare, gras şi unsuros — un fel de

piftie ambu- lantă. Avea instinctul comercial solid, tipic la orice

evreu, dar care la el era întregit de o filozofie labilă, datorită

căreia credea cînd într-un lucru cînd într- altul, atâta timp cît nici

unul din ele nu dăuna afa- cerilor lui. Era admiratorul lui Henry

George și al programului atit de altruist al lui Rober Owen, ceea ce

nu-l impiedica să fie, în felul lui, un snob dornice de relaţii

sociale, Și totuşi se căsătorise cu Susetta Osborn, o îată din Texas,

care-i fusese înainte contabilă. Doamna Platow era o ființă gra- cilă,

politicoasă și rafinată, veşnie atentă la gan- ele mondene care se

prezentau - într-un cuvint o parvenită. Era destul de abilă ca să

priceapă că e indispensabil să fii la curent cu literatura, arta și

evenimentele politice și de aceea. se „da-n vînt, după aşa ceva. -

E foarte curios să vezi cum se amestecă şi reapar la copii calităţile

și metehnele părinților. Crescind, Stephanie, deşi aparent semăna atit

de puţin cu părinţii ei, moşteni unele caracteristici ale firii lor,

care la ea se topiseră în tiparele unui suflet plin de diversitate. Era

înaltă, brună, palidă, suplă, cu un soi de melancolie ciudată şi o

lumină care selipea fagitiv. în ochii ei castanii, aproape negri. Avea

buze pline şi senzuale de Cupidon, o expresie visă- toare, chiar

languroasă, un git lung și graţi aţă orientală frumos modelată, cu

piele măsli Moștenise de la amindoi părinţii o înclina

eratură, filozofie și muzică, Nici n

şi nimic, fără vreo preferință anume, oricinil. pata să cedoze oricărui

căpriciu sau entuziasm abrurd, care po moment i se părea admirabil,

îdeal. Cu alte cuvinte cra o fire senzuală, care visa să aibă legături

pasionate, cînd cu un tip de artist, cînd cu altul — fie el poet sau

muzicant — toţi exponenţi ai unei lumi artistice şi emoţionale.

Cowperwood o văzu pentru prima dati iuur-o dimineaţă de iunie pe

vaporul Centurion, ancorat în portul oraşului New York. Frank şi Aileen

ple- cau în Norvegia, iar Stephanie cu părinții ei erau în drum spre

Danemarca şi apoi Elveţia. Se apleca peste bara de la tribord, urmărind

cu privirea un cirl de pescăruși cu aripile întinse, care luaseră cu

asalt geamul de la bucătărie. Privea cu un aer medi- tativ, cu gindul

aiurea — pe deplin conștientă desi- gur, de toate astea. Cowperwood

nu-i dădu prea mare atenţie; observă doar că era înalți, mlădie şi că

purta o rochie ecosez, gri închis, cu un voal mare de mătase de aceeşi

culoare care-i acoperea umerii, îi prindea talia şi cădea pe unul din

braţe, ca un sari indian, şi că întreg costumul îi venea foarte bine.

Era foarte palidă, iar după cearcănele de la ocki părea că suieră de

dispepsie. Cowperwood observă şi că părul ci negru era, acoperit de o

pălărie extrem de elegantă. Mai tîrziu apăru, cu tatăl ei, la masa

căpitanului, unde înseseră invitaţi și soții Cow- perwood.

Atit lui Frank cît şi lu Ailceu le veni greu s-o înțeleagă pe

Stephanie, cu toate că amindoi o găsiră interesantă, Nu-şi dădeau seama

că are o fire nesta- tornică. Era o artistă, sufletul ei n-avea nici

contur, i nici stabilitate — era ca apa, avea o melancolie tre-

cătoare. Lui Cowperwood îi plăcu fața ei uşor semită, O o anume

rotunjime a gitului, ochii negri şi puţin O somnoroși ; pentru gustul

lui era încă mult prea

tinără şi fără experienţă şi deci nu se mai ocupă de ea. În cele zece

zile ale călătoriei o întilni insă „mereu : plimbindu-se cu un tinăr

evreu care părea Î0 intereseze foarte mult, jucînd un fel de cricket de

vapor, citind cu t

tită de vînt şi stropii de apă —mai totdeauna Ţări

poivă, nefiresc de naivă, distantă și virătoare. A

insă clipe în care parcă era cuprinsă de o însufle

sălbatică, cu ochii strălucitori şi cu o esyresie c

forţă, lăsind impresia că are o inimă pălimași. Într.c

zi o văzu aplecată peste o bucată de lemn din care eu ajutorul unei

dălți de gravor făcută dinir- oţel subţire, sculpta un ex-libris.

Din pricina tinereţii, pentru că pe plan ccial era lipsită de

imporiânţă și deoarece nu avea ccea ce re cheamă farmec juvenil, Aileen

se împrieieni oarecum cu tinăra fată. Jar Slephanie, deşi mai tînără ca

Aileen, era mult mai perspicace. Asifel își dădu imediat seama ce fel

de femeie era şi cum. trebui: să se poarte cu oţia lui Frank. Se

iîmprieteni cu ea, ji gravă un ez-lbris, îi făcu portretul și îi spuse

în taină că ea era destinată scenei, bineînțeles dacă familia ei ya fi

de acord. Aileen o invită să vină să vadă, cînd se va întoarce la

Chicago, galeria de ta- blouri a soţului ei. Nici prin minte nu-i

trecea pe vremea aceea ce rol important va juca Sieg banie îu viaţa lui

Cowperwood.

Frank și Aileen coboriră la Goteborg şi deci nu mai văzară familia

Platow pînă la sfirșitul lui octor- brie, cînd Aileen, simțindu-se

singură, îi făcu o vizită Stephaniei, care, după aceea, venea uneori in

South Side să-i vadă pe soţii Cowperwood. Îi plăcea să se plimbe prin

casă, visătoare, și să mediteze cu o carte în mină, într-un colţ retras

al acestui inte- rior somptuos. Îi plăceau tablourile lui Covwper-

wood, jadurile lui, cărţile lui bisericeşti și cristalu-

rile vechi şi strălucitoare. Discutind cu Ailecn, observă că, de fapt,

aceasta rămînea nepăsătoare la toate aceste lucruri şi că bura de

interes pe care-l afişa era pură prefăcătorie, bazată doar pe valoarea

comer- cială a obiectelor colecţionate. În schimb, Stephar nie simţea

pentru unele cristaluri sau cărți miniai un fel de atra enzuală, pe

care o pot, înțelege

a E ărat artistice. Ele îi deschid plină de mister și de s espus de

mult şi nu £

indura să plece, incorcînd aceleaşi pui suiletești ca „na de bogăţia

unei muzici ore hesirale.

: in timpul ăsta se gîndea la Cowperwood. Auc:ca, Oare lui îi plăceau

toate aceste lucruri sau le cun- pira doar ca să le cumpere? Auzise

mult vorbin- du-se de pseudo-artişti — de oameni care se aj ToŢitu de

artă din snobigsm. Îl vedea pe Cowperwood plimm- pîndu-se pe puntea

Centurionului. Își. amintea ce ochii tui. albaștri-cenuşii, mari,

pătrunzători, inţe- legători, care păreau £clipitori de inteligenţi. Il

veilea mai puternic, mai insemnat ca tatăl ei — cra sicură de asta, dar

nu-și putea explica de ce. Avea atîta prestanță și totdeauna îi venea

aşa de bine hainele. Vorbele și faptele lui, chiar şi cele mai nein-

semnate, aveau totdeauna ceva prietenos, o căl- duri... Stephanie

simţea expresia ironică din ochii lui şi-şi dădeă seama, că în fundul

sufletului. se Buza de ceva pe care ea nu-l putea înţelege.

în nrimele Șase luni după întoarcerea ei la Chica= go. Stephanie îl

văzu pe -Cowperwood foarte rar. Pe atunci era ocupat cu organizarea

liniilor de tramvaie, iar ea fusese atrasă de alte lucruri care,

deocamdată, o: înstrăinaseră de Cowperwood și de Ailcen. Un cere de

prieteni ai mamei ei înjghebase in West Side o trupă de artiști

amatori, în scopul, nici mai mult nici mai puţin, deciţ de a ridica

nivelul artistie al scenei. Această problemă veche de cînd “lunea a

interesat intotdeauna tineretul fără, espe- riență. Toată povestea

incepu în casa unor parveniţi, familia, TPimberlale. Locuința: lor

luxoasă din Ashland Avenue avea și o sală de teatru, iar. fiica lor,

Geor- gia, o fată de douăzeci de ani, blondă și romantică, „îşi

închipuia, că știe să joace. Doamna Timberlake, o femeie grasă şi Q.

mamă indulgentă, era de acord cu ea. După cîteva reprezentații

plicticoase cu operele lui Milton: J/asea lui Comus, Pyranus și Thisbe

și după o reconsiderare a poveștii Arlcclii- nului şi a Colombinei,

serisă de unul din menihii trupci, teatrul se mută din casa doamnei

Timber- lake un adevărat; studio și. de acoigăltr he Acu + a Li [ sume

4

Cos pre era mult mei ațin aietot feat n dar care isi ciştiga viaţa in

aacă lia Ii cin: i PIC & IA pa umea în cro; asupra așa-zisului lui

talent, fu convins să prej conducerea acestor spectacole. i incetul cu

incetul trupa Garrick,. după cum hotăriră ci să-i spună, dădu dovadă de

oarecare talc şi indeminare in prezentarea sub o formă sau alta unui

repertoriu de piese clasice., Astfel jucară Jome și Julieta cu o

recuzită foarte redusă, Pemeile sara de Moligre, Piralii de Sheridan și

Electra de Sopl ele. Aceste spectacole au dovedit iscusință și tale

trupa avind donă actriţe care ulterior au. deveni celebre pe scena

americană ; una din ele, Stephan Platow. Membrii activi ai trupei

cuprindeau vre zece fute și femei şi aproape tot atiţia bărbaţi - u

număr prea mare peniru a-i putea descrie aici p fiecare în parte.

Printre ei se afla însă şi un tînăr critie drunatie pe care-l chema

Gardner Rnovwles, frumos, increzut şi cu legături la ziarul Chicago

Press. Apărea pe la ceaiurile gate de actori, marţea, joia şi simbita,

discutind cu ei meritele iniţiativei lor teatrale și plesnindu-şi en un

baston micuţ, lucios, pantalonii impecabili. Și astfel, trupa Garriek

incepu să fie introdusă în coloanele ziarelor. Lane Cross, “ pictorul

cu faţa întinsă şi cu suflet eleios, care con- ducea trupa, era, de

fapt, un desfrinat, un abil coru- pător de femei, care înșela pe toată

lumea, datorită manierelor lui convenţionale și elegante. Îi plăceau 3

fete ca Georgia Timberlake, Irma Ottley — o fată îndrăzneață cu ten

trandafiriu, care îşi încerca noro- “cul în roluri de comedie — şi

Stephanie Platow. “Cele trei fete formară impreună cu Eth uclker- man,

o bună dansatoare și cîntăreaţă, dar ro tică “și emotivă, un grup de

prietene din ce în ce mai ntim. Curind, se stabiliră o serie de

legături senti- IT! care însă, în lumea aceea, în loc e, duceau la un

fel de libertat thel ʼPuckerman deveni iubit egătură nelegitimă o uni

pe IL pierdevară din lumea bună, B

iar Gardner Knowles, fervent admirator al ni Platow, într-o dup masă,

in cure veni: ], 4

„să sub pretextul că vrea să-i ia un intervi., ,, con Si RI de lapt cu

forța, Ră-i cedeze. Lui Step! 2 i Gardner. îl plăcea, dar nu era

îndăgostitii d, elă fiinul generoasă, pasionată, emotivă, fâpă ex

perier.ță

pha- =

și cunoștință în acest: doineniu, vanitoasă, curicasă dz din tire și

neștiind prea, bine care sînt zic | le stabilite de societate în

asemenea inprejurări. e

împotrivi acestui act mai degrabă brutal. Su cra lașă, era prea plină

de vitalitate şi prea puţir cui- î vinsă de ceea ce vrea ca să fie

lașă. Părinţii r-uu Lp aflat niciodată de toată povestea. Iar ca, odată

lan- a i sată, deveni conştientă de existenţa unei lumi rci — i —aceca

a satisfacerii dorințelor trupeşti.

Toti aceşti tineri erau oare imorali? Să lăsăʼ să ne răspundă

sociologii. Un lucru e sigur: nu S-au căsătorit şi n-au avut copii.

Dimpotrivă, au dus iin:p de doi ani o viaţă de îluture care zboară

vesel şi fără griji din floare în îloare : apoi visul a început să se

destrame. S-au iscat certuri pentru roluri. rivalități profesionale și

ambiţi personale. Ethel Tuckerntar. se despărți de Lane Cross pentru că

descoperi că se încurease şi cu Irma Otiley. Inna si Bliss Pridge se

despărțită, acesta din urmă transterindu-si senti- mentele la Georgia

Timberlake. Stephanie Flatox, singurul talent real al trupei, se

comporta cu o incen- secinţă din ce în ce mai mare. Aventura ei cu

Garuirer Knowler începuse cînd avea aproape douăzeci de ani. După un

timp, Lane Cross, cu ambițiile lui pe plan artistie, mai mult sau mai

puţin serioase, si cu superioritatea *pe care i-o conierea virsta —

avea patruzeci de ani, în timp ce tînărul Bnowles umai douăzeci şi

patru — i se păru Stephaniei mult mai inferesant decit Knowles, iar el

fu îndată cisticat.

Urniă o legătură pasionată, dar v vremelnică cu acest bărbat care i se

păru- Stephaniei carte serioas Ar

„dar care de a nu a fost aşa ci Luși de puţin. Apoi 8 iunie încept

treptat, Răi E să e e dumir cască :

uu putea găsi ameni, ci u undeva | Î

E „Ie departe, odată, va descoperi un bărbaţ, deosebi totul alttel

decit acești doi. Un via doar gi n | uncori la Cowperwood; dar i se

părea cuiul tot felul de afaceri serioase, prea departe de Tura A

rumantică a artiștilor amatori în care trăia ea. Ă