CAPITOLUL XXV

Melodii orientale

asupra, lui Cowperwood într-o seară, cind, insoţiţ

de Aileen, se duse la o reprezentaţie cu piesa, Elecira, dati, de trupa

Garrick. Îi plăcu mult în acest rol șio |

găsi foarte trumoasă. Citeva zile mai tîrziu, seara, o înţilni la el

acasă, examinind colecţia sa de ja- | duri — în. special nişte brățări

şi o pereche de cercei. | Admira conturul armonios al trupului ei

care-i sugera, litera $ în mișcare. Şi deodatţă işi dădu seama că

Stephanie e o fată aparte, femarcabilă, hărăzită poate să aibă un

viitor strălucit; și tot atunci începu şi ea, să se gîndească la;

Cowperwood. — Îţi plac?-o întrebă Frank, oprindu-se lingă ea. — Sînt

minunate. Verdele- ăsta închis și albul intens, lăptos. Îmi inchipui ce

frumoase ar fi într-un vecor chinezesc. De mult mă tot gindesc Că mi-ar

place să jucăm o piesă chinezească sau j4poneză. > — Da, ceregii s-ar

potrivi foarte bine cu părul

dumitale. E

Pină utunei nu-și dăduse niciodată osteneala 8ă | facă aprecieri asupra

fizicului ci. Stephanie își îndreptă, i ochii umbriţi, negri, către el

— niște ochi catifelați în „care parcă pilpiia o flacără neagră — și

abia atunci Cowperwood observă pentru prima oară ciţ erau de frumoși și

ce miini extraordinare avea, aproape . nii, ca de malaeză. | d x Nu mai

spuse nimic, dar, a doua zi, Stephan primi acasă un pachet pe care nu

cra scris nimic conținînd niște cercei de jad, un inel, o brățară ș „

broșă vată i ID i. Stephanie i “all oa *

tephanie produse prima impresie mai deosebita | |

ii

52702500 780A9l

tr

încintată. Le luă pe toate in mină Și le sărută îsi puse cerceii,

brăţara si inclul în deget, în ei relaţiilor eu prietenii, rudele,

colegii şi iubit Stephanie n câștigase prea multă expericr.!

ci,

î Dal

denă. Avea o inimă plină de candoare și d: ş

Porziue i

Pină atunci nu-i făcuse nimeni daruri de preu 1. valoare — nici chiar

părinții. Banii de buzura: care-i piinea la epoca aceea, se ridicau la

sas: ci amtriţi! pe săptămină,. plus îmbrăcin nica. i: du-sc, singură

în odaie, la; frumuseţile pain întreba dacă nu cumva Cowperwcod

începurt: :-o placă. Se putea oare să îi trezit interesul acestui... om

de afaceri, puternic, dur şi rece? Îl auzise pe taică-su spunînd că era

pe punctul să devină foaite bogat. Bra oare într-adevăr o mare actriţă,

asa cum pretindeau unii şi să fi” fost oare posibil ca comeri puternici

şi importanţi ca Frank să se simtă atiași de ca? Auzise de Rachel, de

Nell Gxynne, de divina Sarah şi de amotvurile ei. Luă darurile

preţioase pe care le primise și le încuie într-o casetă neagră de

metal, unde-şi păstra tainele şi lueruile de preţ.

Simpla acceptare, fără, comentarii, a jadurilor era o dovadă euficientă

pentru Cowperwood că Stepha- nic îl privea cu prietenie, Așteptă deci

cu nerăbdare pină într-o zi cînd gosi o scrisoare, la birou, nu acasă |

Si adresată lui „Frank Algernon Cowperwood —. Personal”, Scrisul era

mic, caligrafie. îngrijit, aproape ca de tipar. 4

Xu știu cuni să-ți mulțumesc peniru darurile du mi- tale minanule. Nu

mi-aş fi înciipuit că ai să mi le dai și sînt sigură că dumneata le-ai

trimis. Le accept bucuroasă şi le toi purta cu plăcere. Gestul dumitale

a fost foarie drăguţ. - _* te

Cowpu wuvu cximiuă cu mare, atenţie scrisul; hirtia şi textul

scrisorii, Pentru o fată care ab

Stephanie Platote Ă „.

ia împlinise douăzeci -de ani, dovedea, că are mult tact, că e

înțeleaptă și rezervată. Ar fi putut sări

trimită scrisoarea acasă. Lăsă Fă treacă e săptă- mină, după care,

într-o minică după masă, o

întilni chiar la el acasă. Aileen plecase să facă n vizite şi Stephanie

avea aerul ce-o aşteaptă.

— Îmi place cum arăţi în cadrul ferestrei, îi sp el. Aţi stă bine în

acest decor. -_— Serios? şi ochii ei negri-cafenii, aprinși, incepură

să strălucească. Boazeria do stejar a camerei, ds culoare inchisă, era

luminată de razele soarelui de iarnă. 2

Stephanie llatow se pregătise special penira această ocazie. Părul ei

scurt, negru şi bogat, cra prins, copilărește cu o panglică roşie ca

singele, care-i acoperea timplele şi urechile. Trupul mlădiu, sculp-

taral şi armonios. Purta an corsaj verde deschis și o fustă neagră cu

garnitutră roşie la tiv ; braţele catite- laie erau goale pină la cot.

Pe una din miini purta

+

> SE brăţara de jad de la Cowperwood ; ciorapii de mătase Și = == =

erau de același verde ca şi corsajul şi cu tot frigul = D= ii de afară

purta niște pantofi foarte decoltaţi, cu o

ia cataramă de alamă. a - Cowperwood se duse în vestibul să-şi agaţe

palto- nnl în cuier şi se întoarse zîmbind in Balon. — Unde este doamna

Cowperwood? Nu-i aici? — Valetul mi-a spus că s-a dus să facă niște

vizite, Dar m-am gindit totuşi s-o aştept puţin. Poate că se întoarce

repede. S “Îşi întoarse faţa oacheşă spre el, zîmbind, cu o privire

languroasă şi enigmatică, şi Cowperwood își : dădu în sfirşit seama,

fără nici o rezervă, că are în fața lui o artistă adevărată. i — Văd că

ţi-a plăcut brăţara mea. — Este minunată, zise și o examină visătoare.

N-o port tot timpul. O ţin în manşon. Am pus-o numai puţin. Le port pe

toate la mine mereu. Îmi place "nemaipomenit de. mult. Îmi place să le

ating. „ Desfăcu o pungă mică de piele de căprioară care se afla lingă

ea, impreună cu batista și un carn hiţe de care nu se despărțea

niciodată — ș i

Ac | e apreciere îi dădu lui Co: 1 o ă de satisfacţie şi enti tor de

jaduri, dar îi plă

mai mult ca entuziasmul lui să fie impărtănit de alţii. În rezumat,.se

putea spune despre el că ee simţea miscat de tinereţea și speranțele

femeilor, mai ales cînd la tinerețe se mai adăuga frumuseţea și ambi-

ţia. Avea o mare înţelegere pentru dorinţa lor de a răzbi sau de a

realiza ceva în viaţă, orice, și privea cu o tandreţe aproape

părintească — indulgentă și afectoasă — vanitatea egoistă şi vesnic

trează a multora dintre femei, biete organisme care cresc pe arborele

vieţii, care sc vor ofili gi se vor mistui atit de repede ! Nu

cunoștea, balada zăpezilor de odinioară, dar dacă ar îi citit-o, i-ar

fi plăcut. Niciodată na s-ar îi atins de femei impotriva voinței lor,

însă dacă firea sau plăcerea le-ar fi purtat către el, nu ar fi avut de

pierdut nimic, dimpotrivă. Fapt este că Frank era fără doar şi poate

generos în relațiile cu femeile.

— Ce drăguţ din partea dumitale, îi mai spuse, zîmbind. Îmi pare bine.

După care, văzind carnetul de schiţe şi creionul, o întrebă: Ce faci cu

astea?

— Nişte schiţe.

— Lasă-mă să mă uit la ele.

— Nu merită, răspunse ea, modestă. Nu prea șiiu gă desenez.

— Ce fată talentată, spuse, luîndu-i caietul. Ştii Bă pictezi, să

desenezi, să faci gravuri în lemn, să faci muzică, teatru. ă

— Din toate cite puţin ! oftă ea, şi întoarse capul melanculică. În

caiet pusese cele mai bune schiţe: nuduri de femei, dansatoare,

torsuri, fragmente de siluete în mișcare, capetele unor îete adormite,

cu

şi alte studii făcute după fraţii, sora și părinţii ci. _— Sint

minunate! strigă Cowperwood, conştient că are in faţa ochilor o nouă

comoară. Doamne dum- nezeule, oare unde-i fuseseră ochii? Fata asta era

o adevărată bijuterie şi fusese tot timpul sub ochii măi: „ Cită

nevinovăție şi puritate! Schiţele din ca ea

ietul ci dovedeau o percepţie artistică rafi dt E SĂ IA Cala fe a 1 $

ră, care mocn

bărbia în sus, pleoapele lăsate — triste şi senzuale au

"�"p bă e — Mie mi se pat foarte frumoase, Stephani a el, simplu. Se

simţea cuprins de un sentiment ei nelămurit, de afecţiune. Cea mai mare

pasiune a ji era arta. ÎL hipnotiza. Ai luat vreodată lecţii pictură ?

o întrebă. sai i — Nu. Ca i 3 — Şi nici de declamaţie ? —Nu.

Stephanie dădu din cap încet, cu tristeţe, dar g tristeţe plină de

farmec. Panglicuţa care-i stringea Rr părul ei frumos şi negru peste

urechi il mişcă, în E mod ciudat.

— Am înţeles că talentul dumitale de actriţă ş autentic şi că ai o fire

de artistă pe care abiu acum o descopăr. Nu înţeleg ce s-a petrecut cu

mine pînă

* acuin.

Di — Nu. sînt sigură că esagerezi, oftă, ca. Am Zi impresia că fac

-toate astea din joacă Şi citeodată i îmi vine să pling cînd îmi dau

seama Că nu valorez nimic. ş i i de ani?

ʼ— Cum poţi spune asta la douăzec .

— sînt destul de bătrină, zîmbi ea, cochetă.

— Stephanie, ciţi ani ai exact ? întrebă el prudent.

— Împlinese douăzeci și unu în aprilie,

— Părinţii dumitale au fost foarte severiʼ cu dum- neta ? | j

Scutură din cap cu un acr visător:

— Nu. Dar de ce mă întrebi? Nu prea s-au ocupat de mine. Au iubit

întotdeauna mai mult. pe Lucille, pe Gilbert și pe Ormond. Vocea ei

avea un ton trist de copil părăsit — vocea cu care, pe scenă, obținca

cele mai mari succese. . a î :

— N-au înţeles că eşti foarte talenta 7 x

— Cred că mama simte că aș avea un fel de talent,

- dar tata nu. De asta sînt sigură. De ce mă-ntrebi!

Îşi înălţă spre el ochii languroși și trişti.

_ — Uite, Stephanie, dacă te interesează, părerea ea, să ştii că eu te

găsesc minunaţă. Mi dal

eama, de acest lucru în scara aceea, cînd 4 ]

avut o revelaţie. Eşti o artist , E am fost atit de ocupat încât

— As...

cea respiră adine umfiindu-și pieptul, & aruncă o privire, de sub

guviţele de păr negru, Ținea miinile împreunate în poală. După o clipă

îşi lăsă cu modestie ochii în jos.

— Uitărte la mine, Stephanie. Capul sus. Vreau să te întreb ceva. Ai

aflat cîte ceva despre mine, de mai bine de un an. Îţi plac? ..

— Cred că eşti un om minunat, sopti ea.

— Numai atit! ; A

— Nu e destul? Si îi aruncă o privire de opal E - i negru, lipsită de

expresie. 5 A j

— Văd că ai pus briţara mea. Ţi-a făcut plăcere Sad A cînd ai primit-o?

— O, da, spuse. Apoi oftă adinc, avind aerul că se sufocă,

„— Ce frumoasă, eşti ! adăugă Frank, sculindu-se în

„Picioare şi uitindu-s3 lv ea. Scutură din cap. — Nu. = Ba da, — Nu. =

„_— Vino încoace, Stephanie. Aproape. Şi uită-te la, mine. Eşti atit de

zveltă, înaltă şi grațioasă. Eşti ca o operă de artă orientală,

Stephanie ottă şi cu o mişcare suplă se întoarse către Cowperwood,

care-i cuprinse mijlocul. — Nu cred că e bine ce facem... nu? întrebă

cu naivitate, după-o clipă, emulgindu-se de lingă el, — Stephanie | =—

Ored că e mai bine să plec. Te rog.