CAPITOLUL, XXXI Dezvăluiri neplăcute

Descoperirea, făcută de directorul Iaguenin ci fiica lui, Cecily, ar

avea anumite relaţii cu Cowyer. wood coincidea cu neplăcerile acestuia

în afaceri într-o oarecare măsură le și agravă, Haguenin aflase totul,

nu de la Aileen, care renunțase să mai lupte cu Frank în această

privinţă, ci de la reporterul lui monden — o feracie — care, auzind,

Dumnezeu știe de unde, anumite zvonuri și fiindu-i obligată lui

Haguenin pentru multe servicii ce i le făcuse venise la el și îi

spusese totul, fără nici un înconjur, Lui Haguenin, care în ciuda

meseriei sale de gazetar era destul de naiv, nu-i venea să creadă.

Cowperwood, un om atît de politicos şi pe care părea că-l interesează

numai afacerile ! Auzise, bineînţeles, multe despre el, despre trecutul

lui, dar acum avea la Chicago o situaţie de natură să excludă asemenea

“aventuri, minore, după părea lui Haguenin. Dar cum în joc era

reputaţia fetei lui, o întrebă pe Cecily, care, strinsă cu ușa,

mărturisi totul. Fata îi esplică, bine- înţeles, că e majoră şi că

doreşte să-şi trăiască viața — teorie pe care o adoptase in mare parte

de la Cowperwood. La început, Haguenin nu luă nici o măsură, se gindea

s-o trimită pe Cecily la o mă- tușă din Nebraska, Dar văziud că îata

refuză eu

încăpăţinare şi că Frank ar putea s-o influențeze Bat chiar să treacă

la represalii (căci fie spus în trea

Cowperwood girase o sută de mii de dolari pentru el), so hotări să

vorbească întii cu el. Toate astea însemna fireste ruperea relaţiilor

şi oarecari com- plicaţii în situaţia lui financiară, care nu-i prea,

con- veneau. Dar altă soluţie nu exista. Tocmai cînd se prevătea să-i

Îacă, o vizită, lui Cowperwood, acesta, care încă nu aflase că Haguenin

ştie totul despre relaţiile lui cu Cecily, vrind să discute o schimbare

în programul Consiliului, îi telefonă să-l invite la masă. Telefonul îl

uimi grozav pe Haguenin, cu toate că de fapt îi convenea.

— sînt extrem de ocupat, răspunse el, icarte abătut. Aş vrea însă să te

rog să vii în cursul zilei pe la mine, la redacţie! Vreau să-ţi spun

ceva!

Cowperwood, crezînd că se ivise cine ştie ce com- plicație politică

locală sau ceva în legătură cu ziarul, care i-ar putea, ințeresa şi pe

el, fixă o intilnire pentru ora patru şi un sfert. Sosi la biroul

directorului din Press Building, unde Haguenin îl primi grar, po-

somorit.

„__— Domnule Cowperwood, începu Haguenin, cînd il văzu intriud pe

financiar, elegant, îngrijit, cu un aer de amabilitate plină de

infatuare, te cunose de vreo paisprezece ani; ţi-am arătat totdeauna

numai înțelegere şi: bunăvoință. E adevărat, în ultimul timp mi-ai

făcut anumite servicii financiare, dar le-am atribuit” mai mult

prieteniei pe care o aveai față de mine, decit vreunui alt motiv. Cu

totul intimplător am aflat de relaţiile care există intre dumneata și

fata mea. Am discutat cu ea, a recu- noscut tot ce era necesar să știu.

Bunul simţ ele- mentar, cred, s-ar fi cuvenit să te facă să nu adaugi

numele copilului meu pe lista femeilor pe care le-ai dezonorat. Cum

însă n-a fost aşa, mă mulțamese să-ţi spun — domnul MHaguenin se

încruntă, alb ea varul la faţă — că relațiile dintre noi doi s-au

curmaţ. Ai girat pentru mine o sută de mii de dotari care-ţi vor fi

restituiţi cit se poate de repede și sînt "convins că-mi vei înapoia

acţiunile pe care le ai în Altul, în locul meu, domnule Cowperwood,

aranţie. 4 A : te dute: să, se răzbune, pricinuindu-ţi îel de îl de

necazuri. Presupun că nu ai copii, sau q lipsește în orice caz

instinctul patern te ji nu m-ai fi lovit atit de crunt. Cred că pînă eg

ai să descoperi că modul dumitale a A Um

| A “ . ca te Duvţa d inadmisibil, la Chicago, sau oriunde aiurea. * la

e

După care, Haguenin se răsuci încet pc «;) îndreptîndu-se către biroul

lui. Cowperwooq ascultase cu mare atenţie şi răbdare, fir să clipească,

spuse doar atit:

— Am impresia, domnule Haguenin, că privin problema din unghiuri

diametral opuse. Dunneaţa nu poți înţelege felul meu de a gindi şi eu

nu-l ju; adopta pe al dumitale. Dar, dacă doreşti, ţi sc vo restitui

acţiunile de îndată ce vom lichida poliţa girată de mine. Asta-i tot ce

pot spune.

Se întoarse și ieşi cu un aer de totală indiferenți, gindindu-se cu

părere de rău că pierduse sprijinul unui om atit de respectabil, dar

spunindu-și, pe de altă parte, că se va descurca și fără el. Ce absurd

cra felul în care părinţii insistau ca fiicele lor să fie ceva ce ele

nu doreau de loc să fie! Ă

După plecarea lui Cowperwood, Haguenin rămase lingă birou,

intrebindu-se unde să găsească repede o sută de mii de dolari și ce

anume trebuie să faci

ntru ca, Cecily să-și dea seama de greşeala ei; ce ovitură neașteptată

primise, își zicea el, și tocmai în casa unui prieten! Se gindi că

Walter Melville Hyssop, care se pricopsise, nu glumă, de pe urma celor

două ziare ale sale, l-ar putea salva, iar el îi va restitui banii mai

tîrziu, cînd ziarul Press va prospera din nou. În drum spre casă făcea

reflceții asupra vieții și soartei omului.

Cowperwood se duse la societatea Chicago Trust ca să discute cu Videra

şi mai tîrziu acasă, unde avea să se gindească la felul cum să

compenseze pierderea suferită. Situaţia și soarta, lui Cecily Haguenin

îl preocupa în clipa aceea mai puţin decît multe alte probleme care-i

frămintau mintea, ul

Se gîndea mult mai serios la o legătură pe e încumetase s-o stabilească

de puţină vrem doamna Hosmer Hand, soția unui mare fiu

ai capitalist, Hand era un om solid, calm, cu o minte greoaie ; îşi

pierduse de cîțiva ani prima nevastă căreia ii fusese pe deplin

credincios. După moartea ci se ocupase ani de-a rîndul numai şi numai

de im= portantele lui afaceri financiare, totuşi, în cele din urmă,

datorită averii imense, unui fizic destul de prezentabil şi situaţiei

sociale, se trezi prins în cursă de o oarecare doamnă Jessi Drew Barret

carc-l ră cu tuta ei, Caroline, o fetiță îndrăzneață, ascuţită 14

minte, calculată şi extrem de veselă. Avind ambiţii mondene şi destul

de puţin suflet, perspecţiva nili- oamolor lui Hand și gindul că

situaţia ei ar fi extrem de avantajoasă în caz că el ar muri o făcură

să treacă uşor cu vederea înfiițişarea lui greoaie gi bătrini- ciousă

și să-l considere ca pe un amorez. Bine înţeles, lunea începuse să

birfească; Hand era socotit o victimă, iar Caroline şi maică-sa nişte

intriganta interesate; dar cum bogatul financiar era serios imbrobodit,

prietenii şi toţi cei care contau pe spri: jinul lui n-aveau încotro,

trebuiau să adopte o ati- tudine deterentă, ceea ce şi ficură. La nuntă

venise foarte multă lume. Doamna Hand începu să dea ceaiuri, serate

muzicale, recepții foarte costisitoare. Cowperwood n-a cunoscut-o "nici

pe ea, nici pe soţul ei, decit după ce se lansase afacerea tramvaielor.

Avind mare nevoie de două sute cincizeci de mii de dolari şi, văzînd că

societatea, Chirago Trust, Lake City Bank şi altele deţineau şi aşa un

număr prea mare de garanţii pe numele lui, se gîndi într-un moment de

inspiraţie să recurgă la Hand, Cowper- wood fusese totdeauna mare

amator de împrumuturi, Piaţa era plină de poliţe iscălite de el. În

felul ăsta intrase de multe ori în legătură cu oameni influenţi,

împrumutind pe un termen lung sau scurt, cu o “dobindʼ� mare sau mică

după cum era cazul, dind uneori peste oameni pe care-i putea

întrebuința sau cu care ar îi putut să lucreze. Cit despre Hand, cu

toate că făcea evident, parte din tabăra adversă — taoma Sohryhart —

Union Gas — Douglas- Trust — Cowperwood nu şovăise nici o clipă să se

ducă la el. Dorea să învingă sau să prevină orice impresie ne-

285

favorabilă. Hand, un om grav, viclean dar cint; auzise unele lucruri

rele despre Cowperwood înclinat să fie corect și fără idei

preconcepute. ! că, în fond, Cowperwood era doar victima unor con.

curenţi invidioși.

Iată de ce atunci cînd Cowperwood se prezentă pentru prima oară la

biroul lui din Rookery Buildinp fu primit cu cea mai mare cordialitate.

— Pofteşte, domnule Cowperwood. Am autit multe despre dumneata de la

unul, de la altul și mai ales din ziare. Cu ce-ţi pot fi de folos?

Cowperwood scoase din buzunar cinci sute de mii de dolari sub formă de

acţiuni ale societăţii West Chicago Bireet Rashcay. k p

— Aş vrea să ştiu dacă pot obţine pină miine dimineaţă două sute

cincizeci de mii de dolari pe ele.

Hand, un tip placid, se uită liniştit la acţiuni.

— Dar cu banca dumitale ce e? întrebă, referin- da-se la Chicago Trust

Company. Nu le poţi depune acolo ? :

— Banca e pentru moment ocupată cu prea multe afaceri, preciză

Cowperwood, cu un zimbet curtenitor.

— Dacă ar fi să mă iau după tot ce spun ziarele ar trebui să cred să

ţi-ai pus în minte să distrugi tramvaiele, orașul Chicago şi chiar să

te ruinezi. Noroc că nu mă iau după ziare. Pentru cită vreme ai nevoie

de banii ăștia?

— Sase luni și eventual, dacă ești de acord, chiar un an. Y j

Hand examină acţiunile, sigiliile lor de aur.

— Acţiuni West Chicago, în valoare de cinci sute de mii de dolari, cu o

dobindă preferenţială de șase la sută, rezumă el. Ciştigi șase la sută?

i

— La ora actuală ciştigăm opt la sută şi ai să vezi c-o să vină o zi în

care aceste acţiuni se vor vinde cu două sute de dolari bucata, iar

dobinda lor va ajunge la doisprezece la sută. =

— Şi numărul de acţiuni emise de dumnea patru ori mai mare decit

numărul celor

vechea societate. Ei, orașul creşte ! Lasă-le a

(

miine sau adu-le inapoi. Trimite pe cineva sau chea- mă-mă la telefon

și am să-ţi dau răspunsul.

Apoi discutară puţin despre tramvaie şi corporaţii. Hand dorea să afle

ceva în legătură cu nişte terenuri din West Chicago — o regiune de

lingă Ravenswood. Cowperwood îi dădu cele mai bune sfaturi.

A doua zi Cowperwood ii telefonă lui Hand care spuse că acceptă

propunerea și că-i va trimite un cec. Şi astfel se fommară oarecari

legături de prietenie între ei, care rămaseră valabile pină cind

legătura lui Cowperwood cu doamna Hand se consumă, fiind dată in

vileag.

Cowperwood găsi in Caroline Barret — aşa cum ti plăcea, ei să se

iscălească uneori — o femeie tot atit de nestatornică şi agitată ca el,

însă mai puţin şireată. Fără a fi cîtuşi de puţin convenţională, o

interesau totuşi succesele mondene, iar de Hand nici nu se sinchisea.

După ce se măritase, dorea să-şi scoată pirleala ducînd o viață plină

de distracții. Aventura ei cu Cowperwood începuse la un dineu oferit de

soţii Hand în somptuoasa lor locuinţă de pe North Shore Drive, cu

vedere spre lac. Cowper- wood îusese invitat de Hand, care voia să

discute

cu el mai multe probleme privind oraşul Chicago. Doamna Hand se simţea

atrasă de reputaţia de don Juan a lui Cowperwood. Era o femeie scundă,

cu dinţi albi frumoşi, buze roşii, pe care nu se stia să le accentueze

uneori cu puţin rouge, păr castaniu, ochi mici, căprui, iscoditori, cu

o privire veselă, pro- vocatoare, În seara aceea îşi dădu toată silința

să pară interesantă, deşteaptă, spirituală, şi reuşi.

— Îl cunosc pe Frank Cowperwood din reputaţie, spuse ea, întinzîndu-i o

mină mică şi albă înciircată de inele, cu unghiile date cu carmin, iar

pzlmele cu puţin roşu. Îi străluceau ochii şi dinţii sclipcau,; Ziarele

din Chicago se ocupă aproape exclusiv de dumneata !

Cowperwood răspunse cu o privire radioasă şi cuceritoare. .

287

Pt

...

— sînt încîntat să vă cunose, doamnă Iana, si am citit despre

dumneavoastră. Dar nădă jtiuică că nu credeţi chiar tot ce spun ziarele

despre mină

— Şi chiar dacă aş crede, asta tot nu țe-ar cobori în ochii mei. În

ziua de azi, cînd realizezi ceva, ie. buie să te aştepţi să fii birfit.

Cowperwood, dornice să-şi asigure colaborarea lui Hand, se întrecu pe

sine. Conversaţia lui se limilă la gencralităţi ; dar tot timpul

schimbă priviri și zimbete discrete cu doamna Hand care, după cum îşi

dădu Cowperwood imediat seama, se măritase doar: din interes şi era

hotărită, în ciuda faptului că soţul ci gelos o supraveghea, să profite

de viață. Există un fel de aviditaite la cei care sînt urmăriţi şi vor

să scape; de îndată ce se iveşte un prilej de evadare se trezește în ei

un fel de agitaţie, de strălucire, de: veselie: Aşa şi cu doamna Hand.

Cowperwood, cunoscător neîntrecut al femeilor, îi studia miinile,

părul, ochii, zimbetul. După ce o privi un timp și văzu că mai are o

seamă de alte calităţi ajunse la concluzia că doamna Hand ar putea să-i

placă, să-l intereseze, uacă ca l-ar plăcea foarte mult pe el. Ochii și

zîmbetele ei grăitoare, obrajii îmbujoraţi îl îndreptăţiră după un timp

să considere că izbutise. . i

Puţină vreme după acest dineu, o întilni într-o zi pe stradă şi află de

la ea că are de gînd să se ducă

a niște prieteni care o invitaseră la Oconomowoc, în Wisconsin.

— Nu cred că ai fost vreodată, vara, atit de sus în nord, nu-i aşa?

spuse ea cu un acr puţin superior şi zîmbi.

— N-am fost niciodată, răspunse el, dar nu ştiu de ce-aş fi în stare

dacă m-ar întărita cineva... Îmi închipui că faci canotaj şi călărie.

— Da, sigur, și joc tenis şi golf.

— Dar unde ar putea locui acolo un călător ca mine? „i — O, există

multe hoteluri bune. Asta-i lucrul ce mai Bimplu. Călăreşti ? old

— Mai mult sau mai puţin, răspunse Co care de fapt era un as în materi

să ne închipuim că s-ar intilni, ca din întimplare, Frank Algernon

„Cowperwood cu Caroline Hand, îutz-o duminică dimineaţă, hoinărind

călare pe dea- turile colorate din W isconsin. O întrecere, în trap

şioi ; a conversaţie ușoară despre oameni, priveliști, condiţiile

locale de confort; obisnuitele lui pro-

uneri dircete, puţină curte şi apoi...

Ziua răfuielilor, dacă o putem numi astfel, avea să vină mai tetziu.

Caroline Hand era nesăbuită, poate chiar prea nesăbuită. Fără ea de

fapt să-l iubească pe Cowper- wood avea o mare admivaţie pentru cl. El

o găsea interesantă, mai ales pentru că era tinără, simpatică, veselă,

un nou tip de femeie pentru el.

Se întilniră după un timp la Chicago, în loc de Wisconsin, apoi la

Detroit (unde Caroline avea prieteni), şi în sfirşit la Rockford, unde

se mutase o soră de-a ei. Cu mijloacele și timpul de care dispunea

Cowperwood îi era, uşor să, se deplaseze. În cele din urmă Duane

Kingsland, un mare angrosist de făină, credincios, cu principii morale,

care-l cunoştea pe Cowperwood și reputaţia lui, îl întilni cu doamna,

Hand mai întii într-o zi de vară, lingă. Oconomovoe şi altădată la

Randolph Street, în apropierea gar- sonicrei lui Cowperwood. Kingsland,

dat fiind felul lui de a îi și faptul că îl cunoştea, bine pe bătrinul

Tand, 15i spuse că e de datoria lui să-l întrebe dacă nevastă-sa era

prietenă cu Cowperwood. Acest lucru provoci o explozie în familia Hanâ.

În faţa, învinu- irilor bărbatului ei, Ca:cline tăgădui, bineiuţeles,

„că ak exista, ceva vinovat iu prietenia ci cu Cowper- wood. Totuși

băţriuul ei soț observase la ea o anu- mită nervozitate care o trădu,

era cam repezită, si n-o crezu. Se gindi o clipă să stea de vorbă cu

Cowper- wood; dar fiind un om greoi şi cu simţ practice se hotăsri în

cele din urmă să înceteze orice legături de ataceri cu el şi si-l atace

pe alte căi. Doamna Hand fu supra veyheată şi inai îndeaproape, iar o

cametistă, mituită, găsi un bilet mai vechi adresat lui Cowperz „O

incercare de a o convinge să pl in Europa, um încercase cu ani în vumă

buirinul Butler

ME:

s-o trimită pe Aileen, fu primită cu proteste ing;

dar Caroline plecă totuşi. Hand, care pină Etataj avusese față de

Cowperwood o atitudine inditea caută dacă nu cordială, deveni duşmanul

lui cel d verşunat îşi mai periculos. Era un om puteri g Minia lui nu

cunoştea margini. Pentru el, Cow Si wood era acum un om sinistru și

primejdios de care Chicago trebuia să scape cu orice chip.