CAPITOLUL XXXIV

Hosmer tiand intră în acţiune

Ar fi de prisos

Purdy, care istorisea în dreapta şi în stinea trista lui poveste, şi

resentimentul tinărului Melonald =: al asociaţilor săi de la Cchicago

General Compa: a evcat o atmosferă foarte încărcată, menită să ducă la

un deznodămint dramatice. Dintre toți, Hosmer Hand era, fără îndoială,

cel mai primejdios. Om extrem de bogat, directorul celor mai imporiante

societăţi comerciale gi bancare ale orașului și din această cauză în

măsură să-i facă lui Cowperwood molt rău în lumea financiară, Hand,

foarte îndră- gostit de tinăra lui soție, deşi fără multă experienţă în

materie de femei, a fost uluit şi furios de catezanta nezăbuită a lui

Cowperwood, care îi călcase în picioare demnitatea cu atîta ușurință.

În inima lai mocnca flacăra răzbunării.

Cei care cunosc cituși de puţin lumea finanţelor ca marile ei aventuri

ştiu ce mult înseamnă reputatia de om cinstit, solidar, de om care

respetă tradiţiile, ce stă la “baza guccesului iniţiativelor de

anvergură. Dacă oamenii nu sînt cinstiţi ei înşişi, nu pierd nădej- dea

să întilnească măcar această, cinste la ceilalţi. Nu există categorie

de indivizi care să se cunoască atit de bine unii pealţii, care să

plece urechea mai mult la zvonuri, fie ele oricit de neînsemnate, dar

putind influenţa în vreun fel situaţia financiară sau socială a unuia

sau altuia dintre ei, care să fie mai disereţi în privință propriilor

afaceri şi mai iscoditori în ceea ce priveşte pe cele ale vecinului.

Pină acum Cowperwood se bucurase de reputație bună, deoarece toţi

cunosteau situaţia excepţională pe care o avea în afacerea tramvaielor;

ştiau de asemeni că îşi plătea dobinzile la zi, că, își organizase un

grup care acum, sub conducerea lui, controla - Chicago Trust Company,

North and West Chicago Street Railwvays, şi că Lake City” Bank, al

cărui preşe- dinte mai era încă Addison, considera perfect sigure

garanţiile depuse de el. Şi totuşi, chiar înainte de

a se îi organizat această, opoziţie, se înfiripase un curent antagonist

în frunte cu Schryhart, Simms şi alţii — toţi figuri proeminente în

Douglas Trust; „ei nu pierduseră ni ă ocazia de a spune că acest

DĂ ”

Cowperwood cra un întrus, care a făcut carier. şinecherii, ca să nu

zicea escrocherii, tri Pi j atit în viaţa socială cit şi în cea

politică De Sehrhart, care impreună cu Huud, Arneel ș fusese director

al băncii Lake Cily National, 4 sionase şi își retrăsese toate

depunerile cu p înainte, pentru că, spunea el, Addison îl favor; cu

imprumuturi atit pe Cowperwood cit și Chica dusi Company, deşi nu era

necesar, iar pe = bancă nu prezenta nici un îel de avantaj serios. (

însă în vremea aceea nici Arnecl, nici Hand unui puteau reproşa nimie

lui Cowperwood, aceştia au considerat că protestul lui Sehryhart se

întemeia pe j un resentiment; personal, iar Addison a explicat că |

împrumuturile pe care le acordase lui Cowperwood nu erau nici exagerat

de mari şi nici disproporționate

faţă de cele acordate altora. Dealtfel, garanţiile depuse = de

Cowperwood erau mai mult decit suficienle. 3

— Nu vreau să mă cert .cu Schryhart, spusese atunci Addison, dar am

impresia că acuzaţia pe care asi - o aduce lui Cowperwood e

neintemeiată şi că incearcă

E e E să se răfuiască cu el prin Lake National. Atit proce- Ea i deul

cit și locul sînt prost alese. Zap e e ate Hand şi Arneel, amîndoi

oameni cumpăniţi, îuse-

U seră de acord ; îl stimau pe Addison și lucrurile răma- 4 î seră

baltă. Schryhart însă le atrăsese atenţia amin- i durora că Frank

Cowperwood nu făcea altceva decit să, consolideze Chicago Trust Company

pe spinarea băncii Lake City National, aștepind ca prima să devină

destul de tare ca să nu mai aibă nevoie de spri- ES USS jinul nimănui.

Între timp Addison avea să deimi- = STEI : sioneze, iar Lake Cily să

fie lăsată pe picioare proprii. «d Deşi Hand n-a fost niciodată

influențat de previziu- IE yrʼ nile lui Schryhart, ele au rămas totuși

întipărite i în mintea sa. i pat Numai după ce aventura cu doamna Hand

a eşit la iveală, poziţia lui Cowperwood, în general, dz mi ales în ce

curile financiare, începu să

86 M a

urt: timp după necazul pe care-l avize e Sehryhart şi-i spuse :

ini

Ştii, Norman, acum cîțiva ani Cind rm; it de Cowperwood am crezut că o

făceai din ş vi- die... invidia rivalului nemulțumit în afaceri. În

ultimul timp însă mi-au ajuns la urechi anur ite

lueruri care m-au făcut si gîndesc altfel. Acum este limpede pentru

mine că acest om e putred — din creştet pină-n tălpi. E păcat ca un

individ de teapa lui să trăiască printre noi.

— Ah, Hosmer, va Bă zică ai începul să-ţi dai seama ? exclamă

Schryhart. De cînd te-am făcut atent. Poate că acum ai să fii de acord

eu mine cînd spun că cetăţenii conștienți din Chicago ar trebui să ia

măsuri.

and, trist şi deprimat, îl privi în tăcere.

— sînt gata să fac orice, zise, numai să mi se spună ce şi cum.

Scurt timp după aceea Schrşhart află de la Duane Kingsland adevărata

cauză a miniei lui Hand şi se grăbi să pună la curent cu această

picanterie pe Merrill, Simms și alţii. Merrill — deşi Cowperwood

refuzase să prelungească linia auxiliară din La Salle Sireet pînă la

State Street care trecea prin fața magazinului său — într-un fel îl

găsea simpatie, îi adnirase de la distanţă curajul și spiritul de aven-

tură ; acum însă era profund indignat.

— E clar, Anson, remarcă Schryhart, omul ăsta e un nemernic. E

sentimental ca o hienă şi milos ca un păianjen. Presupun că ştii cum

e-a "purtat cu Hand?

„— No, habar n-am.

— Ei bine, uite ce-am aflat, Schryhart se apie case către urechea lui

Merrill şi îi impărtăşea, în

goaptă, ştirea, senzaţională. i ma Acesta ridică din PL Calgă Rit —

Zăău?

„— Dar stai să vezi. crai intiuito; adăugă Schryhart, scirbit. Mai sita

-a dus Ja Hand să-i împrumute două s i de mii de dolari, “ga antind cu

„ai ni « : d Micago Sizeei Rail

Du Di ta a au ai 3 u It e Ţ U

-sTIFFTE; Cevenea un luptător hotiărit şi ca: „neTaI ra Vătălia,

politică ce trebuia să „d& îin Iocțiitor ager își aduse ami

tcay. Întrebi dacă Hosmer e supărat? Cred ai cuvint nu-i nici pe

departe destul do

— Nu mai spune! rosti Merrill, sec, deși în găsea incidentul extrem de

interesant Și chiar nant., Doamna Hand îi plăcuse totdeauns D Ş foarte

mult. Nu mă miră, i

Își aducea aminte că și nevasta lui stăruise T să-l invite pe

Cowperwood la ei.

Mai tîrziu, Hand îi destăinui lui Arneel că pea. Cowperwood refuzase,

într-o anumită afacere, respecte cuvintul. Arneel fu mihnit și

surprins, Da alttel, pentru el conta foarte mult faptul că Tang fusese

așa de crunt, ofensat. Amîndoi hotăriră si. înştiințeze şi pe Addison,

președintele. băncii Ie City, că de aici înainte orice relaţii cu

Cowperwood și cu Chicago Trust Company trebuiau să înceteze, În

consecinţă, şi destul de repede, Addison, amubil şi conciliant,

consimţi să-l anunţe pe Cowperwood că trebuie să restituie toate

împrumuturile. Şaple luni mai tîrziu Addison demisionă şi fu ales

preşe- dinte al Companiei Chicago Trust. Această, dezertare creă mare

vilvă, uimind chiar pe cei care o aşteptau, Ziarele nu mai vorbeau

decit despre asta.

— Ei, lasă-l să plece, spuse Arneel lui Hund, pe un ton acru, în ziua

în care Addison aduse la cunoș- tință consiliului de administrație al

băncii Lake City, hotărirea sa de a demisiona. Dacă dorește să

părăsească o bancă de importanța instituţiei noastre numai ca să se

asocieze cu un astfel de individ, îl priveşte. Va veni ziua cînd are

să-i pară rău!

Tot cam pe atunci, la Chicago se pregăteau noi alegeri. Hand, împreună

cu Schryhart și Arneel — care se asociaseră din prietenie pentru Hand —

luară hotărîrea să lupte împotriva lui Cowperwood în cadrul acestor

alegeri. E Taia

THrosmer Hand simțind pe umerii săi povara unei

Vista, nu înţelegea să tărăgăneze. Totdeauna, oda. pa

tare! -

a

care, de o bucată de „i i

politice din Chicago — un oarecare Patrik Gilgan, același Patrick

Gilgan din războiul gazului aerian dus de Cowperwood la Hyde Park, cu

ani în urmă. Acest domn ajunsese un cetățean destul de prosper. Foarte

abil în relaţiile cu oamenii, discret, total lipsit de înţelegere și

deci de conștiință în acţiunile de mare importanță cetăţenească (în

legătură cu așa-zisele drepturi ale maselor populare) — omul făcut să

reuşească în politică — era proprietarul celui mai frumos bar din

Wentworth Avenue. Lumina orbi- toare a noilor lămpi incandescente se

reflecta în oglinzile cu multe faţețe. Cireumscripţia sa era alcă- uită

din case joase, bătute de ploi şi vinturi, îngră- mădite în străzi încă

desfundate. Patrick Gilgan ajunsese să fie unul dintre senatorii

statului Illinois, viitor candidat în alegerile pentru Conores şi un

even- tual urmaș al lui John J. MeKenty, guvernatorul oraşului,

bineînţeles, dacă partidul republican va fi „la putere, (Mahalaua Hyde

Park, înainte de a îi anexată orașului, făcuse o politică republicană,

iar de atunci, deşi majoritatea locuitorilor votau cu democraţii, lui

Gilgan îi fusese greu să se înroleze în al partid.) Din toate

discuţiile politice care avură loc înaintea alegerilor reieşea, clar că

Gilgan era, cel mai important elector din South Side și, în conse-

cinţă, Hand trimise după el. Personal, în politică, Hand avea mult mai

puţină simpatie pentru stră- duinţele cuviineioase şi moralizatoare ale

unor oameni ca” Haguenin, Hystop sau alţii, care se mul- țumeau să

predice morala şi să se bizuie în alegeri pe elorturile cetăţenilor

cumsecade, decit avea

pentru oameni reci şi de o mare logică, tip Cowper=

wood. Daca acesta, prin MeKenty, putea ajunge la

un trium final, atunci şi e], Hand, va-ti în stareʼsă

găsească pe cineva, pe care o să-l facă la, fel de puler-

nic ca Mekenty.

— Domnule Gilgan, i se adresă Hand, cînd ivlan- dezul apiru în biroul

său, nu știu dacă mă cunoşti . . . Gilean era un om de statură

mijlocie, spătos, cu ochii cenușii, vioi şi iscoditori, cu nişte miini

păroase.

— Am auzit vorbindu-se dee Gilgan. Avea agreabiluj accenţ e dun, de

vorbă gi fără să fi făcuţ i and,

— Foarte bine, zise Hand Wnostinţă,. cu am auzit de dumneata, așa fa

întins vrea să examinăm împreună. îi Putem ; Chicago. Eu personal nu

fac Eiatia Poliţie rămine indiferent la ce se el că, dar interegează să

știu cum vezi i rc JUrul me vor avea loc aici, în Chicago şi la, ca

alegerile că se va îjunge.. : e Tezullaj

Gilgan nu înţelegea să-și dezvăluie +... tice unui om pe care bi î E

uie 9 iclile intenţii nu fuseseră clar formulate, de ale Că țumi .să

răspundă : E

— Cred că republicanii au multe șanse. Viu căi presa îi susţine afară.

de unul sau două ziare N ga mai mult decit ce citesc și aud

vorbindu-se, îi

Domnul Hand știa că Gilgan, deocamdui mulțumeșie să tatoneze. îi păru

bine că omul care-l aleșese era prudent şi perspicace.

— După cum îţi închipui, domnule Gilgan, su te-am poftit aici ca să

discutăm despre politică. în general. Vreau să pun în discuţie un caz

anume, Cunoşti, întimplător, pe domnul Mckenty sau pe domnul Cowperwood

?

— Personal nu cunosc nici pe unul nici pe celălalt, Pe domnul MceKenty

îl ştiu din vedere, iar pe dom- nul Cowperwood l-am văzut o singură

dată. Apoi tăcu. i — Ei bine, spuse domnul Hand, Fă, presupunem că un

grup de oameni influenţi din Chicago s-ar uui şi ar procura fondurile

necesare peniru o campanie care să cuprindă tot orașul, iar dumneata ai

dispune de

sprijinul total al presei și al partidului rari

se mau.

Re

te-ai face atunci forte să organizezi aici o opoziţie

care să cîştige alegerile de toamnă împotri rti-

dului demoecraţ? Nu mă refer numai la primar

funcţionarii importanţi ai administraţiei, ci și

silicrii municipali. Vreau să fim siguri

MeKenty-Cowperwood nu va putea i

pici unul din ei în dauna interezelor noastre. Vreau ca perlidul

democrat Să IAS complet la pârmint cin nleaezi, sau în așa Înl încil să

nu mai existe om pentru ere acest lucru să nu îie evident. Țe apizur că

vei di:nune de fondurile necesare, dacă imi poţi dovedi mie sau mai

bine zis oamenilor la care mă refer, că asta ar fi posibil, Ș

Domnul Gilgan, grav, clipi din ochi. Îsi frecă genunchii, puse degetele

în răscroiala, vestei, apui coase o ţigară de foi, o aprinse şi

contemplă tavanul cuo privire de poet. Se pindea și se tot gindea,

Cuno:- tea fourte bine puterea domnilor MeKenty şi Cow- perwood. Pină

acum izbutise, în circumscripția lui și în citeva altele vecine, precum

şi în Districtul Senatorial numărul optaprezece, reprezentat tot de el,

să ţină piept grupului MeKenty. Dar ca să i se ceară Bă-l infringă în

tot orașul Chicago, asta era altevea, Totuși, perspectiva atît a unor

mari sume de bani minuite de el precum şi posibilitatea de a-l debarca

pe MeKenty din poziţia sa de lider in Chi- cago, cu sprijinul aşa

numitelor forțe morale ale ora- şului, nu i se părea de lepădat. Domnul

Gilgan era un politician foarte iscusit. Îi plăceau uneltirile,

comploturile, combinaţiile şi asta, înainte de toate, pentru că îl

amuzau. Luă o expresie gravă, care in realitate masca buna lui

dispoziţie.

— sînt informat, continuă Hand, că ai alcătuit; în districtul şi în

circumscripţia dumitale o serioasă organizaţie. i 1

— Fac și cu ce pot ca să mă menţin pe poziţie, adlici, infringerea

întregii opoziții din orar, asta-i cu totul altă poveste. La alegerile

din toamnă vor participa treizeci şi unu de circumseripţii şi toate, în

* afară de opt, sînt oarecum democrate. Cunosc majo- ritatea actualilor

titulari şi să ştii că pe mulţi dintre ei uu-i poţi păcăli ușor. Pe

consilierul Dowling, de pildă, și asta ţi-o spun eu, e greu să-l tragi

pe sfoară. Apoi, mai sînt şi Duvanicki şi Ungerich şi Tiernan şi

Kerrigan — toţi oameni întiia. Indicase patru con-, silieri municipali,

cei mai influenţi şi ce mai mari escroci din oraş. Vezi, domnule Hand,

aşa cum stau

LA d i zi n

ep

lucrurile acum, partidul democrat deţine i

turile importante şi este deci iu măsură ;

un mare număr de funcţionari în slujbe mici. A lucrurile îşi au de la

început asiguraţi sin] politici. Afară de asia, se mai bucură şi de

avan

de a stringe banii cu care tot ei să fie aleji mare avantaj. zîmbi.

Apoi, acest domn Cowperwooq are ca salariaţi în momentul de faţă cel

puţin z mii de oameni şi fiecare șef electoral al circumscrin- ţici,

care este omul său, îi poate trimite un șomer pe care el îl va angaja

imediat. Asta contează fo-aa-rte mult cînd vrei să ciştigi voturi, fără

să mai vor)im de fondurile cu care oamenii de soiul lui Cowper- wood

contribuie în momentul alegerilor. Orice s-ar spune, domnule Hand, să

ştii că hirtiile de doi, cinci, şi zece dolari împărţite în ultimul

moment la cir- ciumi sau chiar în faţa urnelor hotărăs> succesul. Bani

să am... şi, la această nobilă cugetare, dom- nul Gilgan se îndreptă

din mijloc, marţial, și ciocni pumnii între ei; scutură scrumul

ţigării, îumati pe jumătate, ţinind-o aşa ca să nu-și ardă mina... — şi

atunci răspund de toate circumscripțiile din Chicago, pînă la ultima.

Dar să am bani desini, repetă Gilgan, subliniind ultimele cuvinte. Apoi

lui din nou ţigara în gură, clipi sfidător și se lăsă con- fortabil in

fotoliu. j

— Perfect, încuviinţă, scurt, domnul Hand, la cit s-ar ridica suma de

care ai nevoie?

— Ei, asta-i altă chestie. zise Gilean, îndreptin- du-se iar din

mijloc, sînt c reumseripţii in care tre- buie cheltuit mai mult. Lisi

de o parie cele cpt care sînt la ora asta republicane, ne mai trebuie

încă optspreze ca să avem majoritatea în consiliu. Cu mai puţin de zece

pină la cincispreze mii de doluri de circumscripție nu prea văi ce am

putea obțiiie. Si zicem trei sute de mii de. dolari, deși m: sînt de

loc sigur că are să ajungă,

Domnul Gilgan luă iarăși ţigara, apoi se jisă în fotoliu, eu ochii din

nou în tavan.

— Și cum anume te-ai gindit să înnarii lunii ? întrebă domnul Hand. ă

"Dodi

316

— Eh, cerost are să despicăm acum firul în patru: 4 exclimă domnul

Gilgan, gigur pe sine. În politică nu trebuie să te uiţi la fiecare

dolar. Există şeti de circumscripție, directori, sefi de străzi,

lucrători pe tărimnul ăsta... Toţi au nevoie de bani ca să ciztige !

simpatia alegătorilor... ar fi o greşeală să punem

prea multe întrebări. Banii ge cheltuiese la circiurai,

pe cărbuni pentru o băirinică, pe nişte ţoale noi

pentru nea cutare, cînd şi cînd... Apoi, mai e şi retra- | gerea cu

torţe... dar cluburile... dar slujbele noi după care se umblă... Nici o

grijă, avem ce face cu banii. Trebuie aduși oameni din. alte părţi și

ţinuţi o săptămină, zece zile, pe masă și casă... Aici iicu gestul

omului care personal nu are nici o vină.

Domnul Hand, care pină atunci ionorase aceste E amănunie, păru oarecum

mirat. Ideea colonizării i se părea cam costisitoăre.

— Dar cine va împărţi banii? mai întrebă, în -cele din urmă.

— În teorie Comitetul republican al districtului, dacă, i se

încredinţează această misiune, în realitate omul sau oamenii care de

fapt conduc lupta. În pirtidul democrat este — şi nu frebuie să uiţi

asta, —

John J. MeKenty, iar în sectorul meu sînt eu și nimeni aliul.

Domnul Hand, un om masiv, care uneori înțelegea meu, se incruntă şi

căzu pe ginduri, Făcuse intot- deauna, parte dintr-o lume mai mult sau

mai puţin rafinată, care nu cunoştea, brutalitatea politicii prac-

ticată în camerele dosnice ale circiumilor ; toți însă bănuiau că

urnele erau măsluite, că veneau alegători străini, găzduiți în

circumscripţii pentru seopuri „precise. Toţi ştiau (adică toţi cei care

îşi dădeau sema. cit de cit de mersul lucrurilor în lumea asta)

„că în politică banii erau strinşi de la cei care umblau

„după slujbe, de la cei care deţineau slujbe, dela bene-

" ficiari de tot soiul ai regimului, OC i,

3 duse şi el iesea pentru

7 LS d la parti- spade: Mar

= Fu „au

dul republican. În calitatea sa de mare om q ceri, nu prea-i venea să

critice aceste obiceiuri sute de mii de dolari însă reprezentau desigur

o considerabilă şi nu avea de gind să fie cl și care să subscrie.

Nădăjduia să o stringă de la care vor avea, încredere în sfaturile și

exemplul Se întreba însă dacă o să poată acest Gilpan | piept lui

Cowperwood? Se uită bine la el și ho! eîntărindu-l din priviri — că o

să poată şi, în co cinţă, tirgul se încheie pe loc. i

Gilgan, membru în comitetul central al partidu- lui republican, cu

perspective de a ajunge chiar presedintele acestui comitet, trebuia să

se ducă pe rind în fiecare circumscripție, să stabilească legături cu

toate organizaţiile republicane, să desemneze can- didaţi

reprezentativi şi eficienţi care să neutralizeze puterea iui Cowperwood

și apoi să se străduiască din răsputeri ca să le asigure succesul în

aleceri, iar Hand trebuia să mobilizeze financiarii simpati- zanţi şi

să strîngă fondurile necesare. Banii urmau săi

anti

„fie predaţi lui Gilgan, în mînă. Membrii imporii!i

ai partidului republican erau obigaţi să-i acoruc, chiar dacă nu pe

faţă, sprijinul lor necondiţionat. Gilean era dator să câștige

alegerile, oricit de mulți bani ar fi costat. Ca răsplată, în alegerile

pentru Conares, se va bucura de sprijinul republicanilor și în tot

cazul va lua conducerea de facto a partidului republican din oraș și

din comitat.

„În tot cazul, își spuse Hand, după plecarea com- nului Gilgan, pe

viitor, domnului Cowperwood n-are să-i mai meargă )a fel de bine ca

piuă acum, iar cînd va veni timpul ca să-şi prelungească privilegiile,

v

miriit înciudat. Se simţea cuprins de o - a . a SE, DE ură împotriva

omulu e

el, drago