Când marea turbează de valuri împinsă

Și-și scutură coama de spume și vânt,

Când nori-alung ziua din lumea cea plânsă,

Când tunete cânt;

Atunci printre nouri, prin vânt și prin unde

O rază de aur se toarce ușor

Și-n fundul sălbatec al mărei pătrunde

Prin vânt și prin nor.

Ce caută raza din ceruri venită,

Din galbena steauă ce-aleargă prin cer,

Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită

Und-razele pier?

În fundul cel umed al mărei turbate,

În lumea-i noptoasă, în sânu-i de-amar,

Lucește o steauă în piatră schimbată,

În mărgăritar.

E-amantul a stelei ce palidă trece

Și-aruncă prin nori a ei rază de nea,

E-amantul căzut dintre stele, ce rece

În mare murea.