Când privești oglinda mărei,

Vezi în ea

Țărmuri verzi și cerul sărei,

Nor și stea.

Unda-n plesnetul ei geme

Și Eol

Sună-n papura ce freme

Barcarol.

Un minut dacă te-i pierde,

Tu, măcar,

Sub noianul mării verde

Și amar,

Colo-n umeda-i pustie,

Ca-n sicriu,

Te-ai simți pe vecinicie

Mort de viu.

Vezi pe buza mea pălită

Un surâs,

Vezi pe fruntea-mi liniștită

Dulce vis,

Și al luncei vânt de vară

Călduros

Cântă-n lira mea amară

Lănguros.

De-ai pătrunde c-o privire

Al meu sân,

Să vezi marea-i de mâhnire

Și venin,

Ai cunoaște-atuncea bine

Traiul meu:

Suflet mort, zâmbiri senine ­

Iată eu.