În fereastra despre mare

Stă copila cea de crai ­

Fundul mării, fundul mării

Fură chipul ei bălai.

Iar pescarul trece-n luntre

Și în ape vecinic cată ­

Fundul mării, fundul mării,

Ah! demult un chip i-arată.

„Spre castel vrodată ochii

N-am întors și totuși plâng ­

Fundul mării, fundul mării

Mă atrage în adânc."