Ușoare sunt viețele multora.

Ei prind din zbor plăcerea trecătoare,

În orice timp au clipa lor cu soare

Și-n orice zi le-apare aurora...

Dar spune, tu, copilă visătoare,

De-am fost și eu din rândul acelora,

De-mi ești și mie ce le ești altora,

De nu mi-ai fost o stea nemuritoare?

Trăiam pierdut în umbra amorțirii,

Deșarta-mi viață semăna cu spuma

Și orb eram la farmecele firii...

Deodată te văzui... o clipă numa

Simții adânc amarul omenirii...

Și iată că-l cunosc întreg acuma.