[6 septembrie 1878]

Acu câteva zile, anunțând convocarea Corpurilor legiuitoare, „Românul“ zise că afară de cestiile privitoare la executarea Tratatului de la Berlin, reprezentanții țării vor avea a se ocupa și cu bugetul.

N-am voit să-l întrebăm atuncea în ce legătură stă bugetul cu sesiunea extraordinară și cum se face că guvernul, care se îngrijește atât de mult de interesele personale ale domnilor deputați și senatori, mai cu seamă în momentul de față, când fiecare dintre acești domni are gândurile sale acasă la munca câmpului, să vie tocmai acuma, cu două luni înaintea deschiderii sesiunii ordinare, impunând oamenilor să renunțe la munca câmpului și la gândurile lor și să se mai ocupe în treacăt și ex tempore și de buget.

N-am vrut să-l întrebăm despre aceasta, fiindcă am gândit că este mai bine să deschiză el însuși vorba pentru a nu putea zice în urmă că este iar o calomnie a opoziției. Văzând că nimeni nu vorbește despre aceasta, „Românul“ de azi atinge iar cestiunea.

După obiceiul lui învăluiește hapul amar într-o bucată mare de hârtie acoperită cu literi negre, adică într-o revistă lungă.

Vorbind despre anexarea Dobrogei, despre care, după părerea lui, Corpurile legiuitoare se vor pronunța în curând, și enumerând lucrările cari vor fi necesare în noua provincie, precum sunt construirea unui port pe mare la Chiustenge, o rețea de drumuri de fier, un pod peste Dunăre la Cernavodă etc., zice: „Acestea sunt primele lucrări publice de întreprins în Dobrogea. Pentru acoperirea lor, va trebui să se consacre nu numai tot escedentul de venituri al acelei provincii, escedent care mulți ani nu va trebui să fie întrebuințat în întregul său decât numai pentru îmbunătățiri locale, dar și o sumă oarecare din veniturile proprii ale României, căci întreaga țară va avea să retragă multe foloase din acele lucrări.“

Adică aci e buba: bani, trebușoare, un nou câmp de exploatat.

Dar de ce atâta grabă? Nu va fi destul timp pentru aceasta în sesiunea ordinară? Sau nu este asta oare o momeală vădită pentru nevrâstnicii cu duhul, ca să voteze iute cedarea Basarabiei și primirea Dobrogei, pentru a găsi acolo un isvor de afaceri mai atrăgătoare decât munca câmpului, care cea mai mare parte dintre deputații actuali îl are în lună, încât este foarte ostenitor de a-l munci?

Trebuie să se voteze doar imediat o sumă oarecare din veniturile proprii ale României, pentru executarea unei mulțimi de proiecte în Dobrogea, înainte de a ști măcar cum vom merge cu ocuparea ei?

Noi însă nu credem că suntem deja atât de departe. Noi nu credem că M.S. Vodă Carol I se va lăsa a fi condus de consilierii lui actuali până a nu-și ținea seamă de jurământul lui de a păzi Constituțiunea și integritatea teritoriului românesc.

Țara întreagă are jurământul lui, și numai țara întreagă, iar nu o mână de oameni, îl poate deslega.

❦