[19 ianuarie 1880]

Un arhiereu născut la Limoges a fost cândva ales papă. Limuzinii au trimis numaidecât o deputațiune cătră Sf. Părinte spre a-i arăta bucuria acelei părți de țară pentru fericita împrejurare că unul dintr-ai lor s-a învrednicit a se așeza în scaunul Sf. Petru. Unul din deputațiune a mai adresat Papei următoarele cuvinte:

Venim, Preasfinte Părinte, pentru a vă ruga, în numele tuturor compatrioților, ca să întrebuințați în folosul lor puterea cea nemărginită care se zice că o aveți asupra pământului. Cunoașteți, Preasfinte Părinte, stârpiciunea patriei voastre, ai căreia locuitori abia pot trăi o jumătate de an din grânele ce le seceră; știți asemenea că cealaltă jumătate trebuie să mănânce castane. Dăruiți dar țării fertilitatea care-i lipsește și faceți, în vederea onorii ce-o are Preasfinția Voastră, ca să secerăm de două ori pe an.

Papa crezu de cuviință a nu le refuza o cerere atât de echitabilă, deci le răspunse:

Dragii mei copii, bucuros vă încuviințez, cererea ba încă, spre a vă dovedi și mai mult dragostea mea, unesc cu această binefacere și o altă, și iată anume care: în toate țările celelalte se numără numai douăsprezece luni pe an; vouă însă, feții mei, vă dau privilegiul special de a avea douăzeci și patru de luni într-un an.

Astfel și d. Dim. Sturza, ministrul nostru de finanțe. A echilibra bugetul nu poate, dar a face anul bugetar 1879 de cincisprezece luni a putut ca și papa din Limoges.

Acum să venim la bugetul d-sale pe anul 1880.

Comparat cu acela al anului trecut, acest buget prezintă la cheltuieli un spor de 16 milioane, iar la venituri un spor de 20 milioane.

Că cheltuielile se pot spori — mai ales în zilele roșiilor — în infinit, se înțelege de sine. Vorba e de unde vine colosalul spor al veniturilor?

Sporul de venituri cată să fi venind din contribuții. Contribuțiile însă se ridică asupra venitului net al cetățenilor statului. Pentru a justifica un spor în venituri de 20 milioane trebuie să ne închipuim că statul ia 10% din sporul de venituri al contribuabililor, deci veniturile totalității contribuabililor s-au sporit în anul fericirii 1879 cu două miliarde. Dar dacă veniturile totalității contribuabililor s-a sporit cu două miliarde, ei cată să le fi luând de undeva, deci capitalul totalității s-a sporit cu douăzeci de miliarde.

În total avem însă în România cinci milioane de suflete. Vine deci de fiece suflet un spor de capital de 5000 franci și de venit de 500 pe an, adaose pe lângă colosalele capitaluri pe cari, după cât se știe, le posedăm deja. Acest rezultat fericit al anului 1879 e a se atribui mai cu seamă sporirii nemăsurate a industriei naționale. S-au mai deschis în fericitul an 1879 câteva sute de fabrici de palavre și câteva mii de uzine de calomnii.

Numai d. Brătianu, în ședința de alaltăieri a Camerei, calomniind opoziția, a câștigat un miliard în ochii partidului său. Nu numai industria aceasta, ci și cavalerii de industrie se înmulțesc pe zi ce merge, încât ne mirăm de sporul neînsemnat al veniturilor cu 20 de milioane numai.

❦