[1 noiembrie 1880]

Nu-nțelegem la ce servesc dezmințirile oficioase când partizanii guvernului sunt cei cari colportează știrea despre încurânda retragere a d-lui Boerescu din ministerul de fuziune. De pe acuma se indică cuvintele invocate pentru a esplica retragerea marelui om de stat, de acum se fixează nu numai persoana, ci și vederile politice ale succesorului său. Întrebarea e: retrage-se-va d. Boerescu înainte sau după convocarea în sesiune ordinară a Corpurilor legiuitoare?

Termenul legal de convocare fiind peste două săptămâni, nu ne-ndoim că, cu toată mlădioșia majorității, guvernul va propune o seamă de proiecte de legi cari vor da loc la multă, și aprinsă discuție. E chiar practic ca, înaintea furtunei parlamentare încă, să iasă din cabinet un bărbat politic atât de neplăcut majorității ca d. Boerescu.

D. Brătianu va trebui să-și fiarbă partidul prin intimidări, să-i facă conștiința și mai mlădioasă într-o cestiune gravă care va veni înaintea acelor Adunări, cestiunea drumurilor de fier de la București-Cernavodă și de la Craiova spre Bulgaria.

În adevăr lumea la noi s-a săturat de drumuri de fier. Deși nimeni nu contestă necesitatea căilor de comunicație și deși nu voim să prejudecăm practicitatea celor ce se vor propune, totuși e lesne de priceput că asemenea căi nu au o valoare absolută, ci relativă numai.

Dacă facem însă socoteala căilor câte le avem pân-acuma și o facem nu fantastic, ci pe temeiul sănătos al dezvoltării naționale, vedem prea bine că tot producătorul nostru de căpetenie, țăranul, plătește sub formă de contribuție sau de producție de grâu cât nu s-ajunge până la împlinirea garanției, pentru a crea lesniciunea cu care se fac călătorii de plăcere, apoi lesniciunea importării mărfurilor și industriei străine. Astăzi producătorul nostru muncește, sleind totodată puterea de producție a brazdei sale, plătește dări etc., numai cu scopul de-a ușura introducerea unor fabricate cari, în ultima linie, tot din producțiunea lui se plătesc. Astfel el contribuie zi cu zi la sărăcirea lui proprie, la americanizarea patriei lui. Vedem așadar că drumurile de fier, câte există pân-acuma, nu numai că ne țin foarte scump, dar contribuie prin existența lor la retrogradarea elementului moșnean al țării.

Aceste sunt idei cam medievale asupra valorii progresului modern, dar ele au avantajul de-a fi clare și lesne de înțeles. E sigur că cizma gata ce se-ntroduce la graniță face pe cizmarul nostru să-și arunce calapodu-n foc, că haina gata venită din Apus face să ruginească foarfecele croitorului nostru, că ieftenele țesături ce ne vin de-a gata au făcut să stea locului mii de stative și de războaie din țară. Această încetare a industriei de casă precum și a meseriilor, reducerea românului la rolul de salahor agricol cine-o plătește? Tot românul; în cazul nostru o plătește pentru onoarea de-a fi fost prieten cu cinstitul Stroussberg și cu Ambron, făcătorul de minuni.

Dar ce-i pasă d-lui Brătianu de țăran! D-nia lui știe de la descoperitorul melcilor simpatici că un conte de talia d-sale cată să fie om mare și …

Text corupt, probabil prin sărirea la cules a unui segment după «om mare și».


limbi la cumpăna Europei.

De aceea drumuri de fier în sus, drumuri de fier în jos, drum de fier de la Craiova la Țarigrad. Întrebarea e: Ceda-va partidul? Voi-va să dea concesii nouă de drum de fier societății austriace Staatsbahn, ascunsă după vrun consorțiu francez?

Ilustrul conspirator de la Opera comică își cunoaște îndealtmintrelea partidul. O amenințare numai că se retrage și patrioții devin numaidecât stâlpii edificiului Americei dunărene cu aceeași vigoare cu care se constituie roți la carul statului.

Vorba lui Nae Postuleanu: Un stat cu mii de mii de roți cum să nu meargă bine? Repetăm că în stadiul în care se află cestiunea nu putem s-o prejudecăm. Poate că nouăle drumuri de fier se vor propune a se face în condiții avantagioase pentru stat și dacă ridicăm îndoieli din capul locului este pentru că ne aducem aminte de precedentele create cu Strousberg, precedente ce ne inspiră și acum teama că nouăle drumuri de fier ar putea să fie construite tot numai în folosul străinătății și după impulsul ei, nu după cerințele reale ale țării.

Share on Twitter Share on Facebook