[23 octombrie 1880]

Puținul succes pe care politica d-lui Gladstone l-a avut pân-acum în Peninsula Balcanică dă neapărat ocazie partidului conservator din Anglia de-a ilustra cu argumente și ironie zădărnicia ei.

Unul din oamenii noștri de stat care-a avut onoarea de-a fi primit de primul ministru al Engliterei și are talentul de-a înțelege din câteva vorbe și apucături trăsăturile fundamentale ale unui caracter omenesc a avut ocazia de-a-și da părerea intimă asupra acestui spirit atât de mare, atât de adânc și atât de agitat în adâncimile lui. D. Gladstone nu este un calculator rece, un torcător și întinzător de fine și periculoase mreje de păianjen, ci un om de-o energie elementară, pusă în serviciul unui spirit hotărâtor idealist. E ceva din sentimentul religios al puritanilor în el, sunt înclinațiuni religioase cari s-amestecă cu putere în maniera lui de-a înțelege natura statului, precum și în modul său de-a viza la soluțiunea cestiunilor esterioare. Tăria și nestrămutarea cu cari se-nrădăcinează în spiritul său convingerile ne arată pe d. Gladstone ca pe idealul unui puternic șef de partid, precum trebuia să răsară din mijlocul unui popor mare și liber, în care curenturile opiniei publice cată neapărat să ajungă la putința de-a se realiza, curenturi puternice cari au nevoie de oameni puternici în caracterul și convingerile lor. Asemenea oameni vor avea, ca toți ceilalți muritori, defectele inerente virtuților lor, și defectul principal al unei naturi puternice este o lipsă mai mare ori mai mică de adaptabilitate la împrejurări. Asemenea oameni sunt făcuți ca să schimbe fața universului, nu să se conforme cu ea. Se-nțelege că există cazuri în care această față a lumii să nu prea voiască să se schimbe și atunci oameni de asemenea natură sunt siliți sau să renunțe la planurile lor și să se retragă, sau să facă concesii prea mari împrejurărilor, cari tocmai pentru ei sunt mai periculoase, pentru că tocmai asupra caracterelor consecuente se răzbună mai mult orice neconsecuență.

Aceste concesii par a fi început. Cartea roșie, publicată de Ministeriul Afacerilor Străine a Austriei, avea să cuprinză, pe vro 75 de pagine, instrucțiunile date flotei de demonstrație precum și notele privitoare la propunerea d-lui Gladstone de-a se împresura Dulciniul; dar guvernul englez n-a voit să permită celui austriac publicarea acestor documente. Pe când cartea se tipărea, sir H. Elliot a alergat la Pesta pentru a stărui să se suprime acele piese. Pe cât timp delegațiunile discută în capitala Ungariei, ambasadorul Angliei, al Franței și al Germaniei au sosit asemenea acolo. Ambasadorul Franței are misiunea specială de-a hotărî modul revocării flotelor de demonstrație din apele Mării Adriatice, pentru că guvernul francez voiește ca, la convocarea Adunărilor legiuitoare, toate angajamentele lui internaționale să fie rezolvate. De voie, de nevoie, cabinetul englez va trebui să se asocieze acestei măsuri, și această asociare e egală cu recunoașterea că politica austro-germană precumpănește în soluțiunea cestiunii orientale. În asemenea împrejurări nu e de mirare dacă ministeriul englez începe a căuta să-și recâștige încrederea și sprijinul Austriei, ne îndoim însă dacă le va mai putea câștiga. Cu tonul energic al omului de partid, actualul prim-ministru al Angliei a rostit, pe când era în opoziție, cuvinte atât de amare la adresa nu numai a politicei austriace, dar până și la aceea a persoanei, în toate privirile respectabile, a împăratului, încât, dacă împăratul le-a putut ierta și îngădui, nu credem că le va putea și uita.

Odată pe clina concesiilor și a adaptării cu împrejurările, cabinetul englez nu poate evita de-a se vedea persiflat cu cruzime de adversarii săi politici, „Mai bine se trimiteau șase căzi de baie cu câte un steguleț înaintea Dulciniului decât o flotă europeană; ar fi avut acelaș efect“, zice cu răutate marchizul Salisbury; o idee pe care a esprimat-o acum 60 de ani și principele Metternich: „în cestiunea orientală n-ajută demonstrații cu coji de nuci pe apă“.

Se crede în genere că la convocarea Parlamentului, cabinetul englez nu va putea rezista furtunei și va cădea. În cazul acesta constelația europeană promite a redeveni aceeași care-a fost în timpul încheierii Tratatului de Berlin.

❦