[4 aprilie 1880]

„Le Nord“, organul Cancelariei rusești, cu privire la consecințele triumfului liberalilor engleji în ultimele alegeri, zice:

De cîtva timp în biurourile de redacție ale numeroaselor ziare din Viena și din Pesta consternarea este la ordinea zilii. Știrea despre demisia prințului de Bismarck a provocat în acele părți niște lamentații mai tot așa de zgomotoase ca și rezultatul alegerilor englezești. Pentru a aprețui cauza și înțelesul acestor izbucniri de durere va fi de ajuns să știm că ziarele de cari e vorba sînt tocmai acelea ce făcuseră din alianța austro-germană obiectul celor mai vaste speculații. Acele foi neîncetat declarau că punerile la cale ce rezultaseră din călătoria prințului de Bismarck la Viena dedeseră echilibrului european niște temeiuri solide și durabile, la adăpostul tuturor eventualităților, și iată că-i de ajuns să se schimbe ministerul într-o țară străină, de ajuns să amenințe cancelarul german că demisionează, pentru a răsturna toată acea clădire, care se zicea că poate rezista celor mai violente furtuni politice. Aceasta desigur nu va să zică că înțelegerea amicală stabilită între Austria și Germania nu este reală și serioasă, dar aceasta dovedește că toate combinațiile pe cari le lega de dînsa foile austro-ungare nu erau decît o ficțiune ce s-a stins la cea dintîi suflare a realității…

❦