[8 aprilie 1880]

Simeon Balint, cunoscutul luptător de la 1848 în contra insurecțiunii maghiare, fratele de arme al lui Avram Iancu și Axente, a murit acum patru zile în vârstă de 70 de ani. Decorat de cătră împăratul și distins cu rangul de „cavaler“, Balint a trăit, onorat de toți, ca protopresviter în Roșia din munții Abrudului. Una din dorințele sale cele mai vii fusese a vedea odată Bucureștii, dar nu și-a putut-o împlini. În viață fiind, el a devenit de mult obiectul doinelor populare, ca și Avram Iancu.

începe cântecul lui, ale cărui cele dentâi două versuri se disting prin nemerită aliterațiune.

Până ce ziarele din Ardeal ne vor aduce amănuntele asupra vieții sale, amintim că Balint se putea lăuda de-a fi ospătat pe împăratul. Când, în anii din urmă, împăratul a venit la Sibiu pentru o revistă militară a fost primit de către mitropoliții și clerul superior român. Mitropolitul recomandă pe demnitarii bisericești. Când ajunse rândul lui Balint, împăratul, fără s-aștepte recomandarea, îl recunoscu numaidecât:

— Uite, zise, și bătrânul Balint, cu care am călărit atâta împreună în munți.

— E mult de atuncea, împărate.

— Douăzeci și patru de ani.

❦