Alegerile consilielor județene

[7 mai 1880]

„Monitorul“ de duminecă publică decretul domnesc prin care se convoacă colegiile electorale pentru a alege membri noi în consiliurile județene.

Colegiul I e convocat pentru ziua de 4 iunie, al II-lea pentru 6 iunie, al III-lea pentru 8, al IV-lea pentru 10 iunie viitor, când, la orele 10 de dimineață, alegătorii vor avea să se întrunească în localul comunelor de reședințe. În zilele de 29 și 30 mai se vor alege delegații colegiului al IV-lea.

Legea prin care s-au înființat consiliile județene le dă acestora foarte multe atribuțiuni în privința intereselor locale. Astfel, îngrijirea pentru localurile autorităților, întreținerea drumurilor și podurilor județene, cheltuielile așezămintelor de instrucțiune, ajutoarele pentru instrucțiunea primară rurală, numirea și remunerarea impiegaților județului, înființarea sau îmbunătățirea stabilimentelor publice, înființarea, desființarea sau strămutarea zilelor de târg, modificările propuse la circumscripțiunea județelor, plaselor și comunelor, c-un cuvânt o sumă de interese economice și de cultură ale județelor sunt de atribuțiunea consiliului și a comitetului său permanent.

Evident că, îndată ce consiliul uzează în mod conștiințios de atribuțiunile pe cari i le dă legea, administrațiunea centrală a statului, cât și ramificațiunile ei, au la-ndemână un puternic ajutor, iar pe de alta abuzurile se împuținează, dacă nu dispar cu totul. Astfel bugetele diferitelor comune rurale trec prin revizuirea comitetului permanent. Câte cheltuieli zădarnice, câte dări nedrepte de natura celui atomistic al capitației nu se pot înlătura prin binefăcătoarea influență a acelui comitet? Comitetul poate apoi supraveghea, prin membrii săi, progresul lucrării drumurilor, podurilor, aprovizionărilor de pietriș; inspectează cancelariile comunelor, dacă sunt ținute în regulă actele stării civile, clădirile comunale și județene, școlile comunale ș.a.m.d.

Toate aceste sunt lucrări de detaliu, cu cari guvernul central nu are nici timpul, nici căderea de-a se ocupa.

Ei bine, această parte de self-government pe care legea-l atribuie județelor, căzută și ea sub sistemul domniei de partid și esclusivismului politic, s-a descompus în multe părți în mici cârdășii roșii, în consilii de familie în care cumnatul cutăruia, împreună cu vărul și nepotul cutăruia, votează un drum pe moșia cutăruia, cu obligația tacită a reciprocității; lefi și diurne consumă adeseori bugetul mai întreg al județelor; spiritul economicos de partid și de nepotism a redus și această instituțiune salutară la rolul de unealtă electorală, directă pentru prefect, indirectă pentru șefii companiei generale de exploatație a partidului.

Contra acestui rău, contra înmlăștinării intereselor vitale ale județelor în nepotism, favori, tripotaj electoral, nu ajută decât o sănătoasă conștiință de sine a colegiilor electorale. Ele cată să aleagă oameni harnici, buni de lucru, dezinteresați în aceste consilii; colegiile electorale cată să pună frâu abuzurilor prin escluderea acelora cari, sub pretextul și masca intereselor generale, nu-și caută decât de ale lor proprii. Țara are mijlocul de-a se scutura de greutatea tuturor mizeriilor, de esclusivism patriotico-reversibil, prin alegerea unor oameni independenți ca inteligență, avere și caracter.

Biserica și școala, administrația și gestiunea financiară a comunelor rurale, căile de comunicație, școala profesională, toate atârnă în mare parte de spiritul sănătos și practic al alegătorilor la cari apelăm. Dacă alegătorii nu se vor lăsa înecați de fraze patriotico-reversibile și vor avea în vedere nu abstracțiuni gazetărești, ci scopurile practice, concrete, ale acestei instituții de self-government, de stăpânire prin sine însuși; dacă vor căuta ca nicicând un ban comunal sau județean să nu se cheltuiască decât în mod productiv, pentru lucruri într-adevăr folositoare; dacă, în sfârșit, alegătorii vor da voturile lor nu unor pretinși patrioți, cari din politică-și fac o meserie lucrativă, ci unor oameni cari, prin avere, învățătură și caracter, dau garanții îndestule că-și vor înțelege misiunea — atunci județele vor merge bine, și împreună cu ele țara.

În acest înțeles am dori să fie privite alegerile în cestiune, înlăturându-se din ele esclusivismul de partid și spiritul de coterie.

❦