Mitropolitul Morariu Andrievici

[19 martie 1880]

Prin înaltul decret din 14 l.c. în locul lui Teocrist cav. de Blazevici, mort la 9 iulie anul trecut, administratorul diecezan, arhimandritul dr. Silvestru Morariu-Andrievici a fost numit arhiepiscop și metropolit al Bucovinei și Dalmației. Morariu Andrievici intră în funcțiune cu un renume bun; deși în etate de șasezeci și doi ani (s-a născut la 1818), el se ține încă bine în toată privința, cum se vede atât din ochiul său cel ager cât și din mâna sigură și liniștită. O activitate literară întinsă, abilitate și elocință îi câștigară o influință mare nu numai la coreligionarii săi, ci chiar la alți compatrioți.

Morariu-Andrievici este fiul unui preot din Bucovina, născut în Mittoka. După ce a absolvat gimnaziul și teologia la Cernăuți, se consacră carierei de preot și înaintă, din treaptă în treaptă, până ce acum ajunse capul suprem bisericesc. Mai întâi a funcționat ca preot în mai multe comune din Bucovina; la anul 1848 îl aflăm în Ciahor (un sat lângă Cernăuți) unde petrecu mulți ani. Aci, prin studii private, își câștigă cunoștințe eminente, aci-și începu și activitatea literară, scriind multe cărți voluminoase. Azi ocupă un loc foarte onorabil în literatura română și este unul dintre scriitorii cei mai productivi. El este fondatorul cărților școlare române din Bucovina, dintre cari mai cu seamă cărțile religioase gr. or. pentru clasele superioare ale școalelor secundare merită a fi numite.

În etate de 50 ani, a funcționat ca protopop în Cernăuți, având sub direcțiunea sa o mulțime de eparhii și școale. Capacitatea arătată în acest post făcu să fie numit consilier în consistoriul gr. or. al Bucovinei, cea mai înaltă autoritate bisericească din acea provincie. Deși a escelat în postul acesta prin activitatea sa practică și prin tăria caracterului său, se iscară între el și episcopul de atunci, Eugen Hackman, unele diferențe cari-l făcură să-și piardă poziția.

Murind episcopul, succesorul său, Teofil Bandela, îl reabilită în post. Pierzându-și de timpuriu soția, se făcu călugăr și fu ales de egumen în monastirea Dragomirna. Aci nu rămase mult, ci fu numit arhimandrit titular în consistoriul din Cernăuți și în iulie anul trecut administrator diecezan, adecă locțiitor al arhiepiscopului. În noiemvre a.t. a fost numit de facultatea teologică din Cernăuți dr. onorific.

Mitropolitul Andrievici a fost totdauna un adevărat binefăcător pentru cei nefericiți, fără a căuta sau a aștepta altă mulțumire decât pe cea resimțită în sufletul său după orice faptă bună.

Cu aceste puține cuvinte am voit să schițăm imaginea vieței unui bărbat care, printr-un studiu serios și o activitate neobosită, a ajuns la postul suprem bisericesc.

„Der Osten“

❦