Un nou ziar

[4 martie 1880]

În Iași a apărut un nou ziar cotidian, precum se vede al fracțiunii, intitulat „Mișcarea națională“.

Primul articol e un fel de program sau o reamintire de program, din care estragem următoarele:

Noi independenții am fi fericiți dacă din această anarhie de idei ar răsări în viitor o mai bună doctrină în politica noastră de stat pentru toate partidele țării, fără distincțiune. Am dori să se înțeleagă, în fine, și de liberali și de conservatori că un stat mic cum este al nostru nu se poate susține între statele vii ale Europei dacă nu are o politică sinceră naționalistă și dacă în practică nu întrebuințează buna-credință și onestitatea.
… … …
Trebuie să ne alegem o cale hotărâtă și corectă, pentru ca să se știe și înafară ceea ce voim. Echivocitatea atitudinei noastre nu este spre avantajul țării; căci atunci putem fi taxați de o națiune ce urmărește scopuri ascunse, de un popor perturbator al liniștei vecinilor săi.
Duplicitatea este un sistem periculos chiar pentru cele mai puternice naționalități; și fructele ce uneori ea ni procură sunt mai mult aparente și în toate cazurile efemere.
… … …
Umanismul (recte umanitarismul) este un ideal filozofic respectabil pe care-l poate urmări o individualitate privată în domeniul abstracțiunii; însă omului de stat care conduce afacerile practice ale țării sale nu-i este dat să încerce esperimentațiunea ficțiunilor cosmopolite cu sacrificiul intereselor imediate și cu prețul vieții reale a poporului său.
… … …
Iubim liberalismul pentru că-l practicăm cu sinceritate; dar nu vom sacrifica interesele naționale unui liberalism cosmopolit.
Am dovedit îndestul că poporul român nu este esclusiv, nu este intolerant, nu este degenerat; să nu ni se ceară să mergem cu demonstrațiunea aceasta până de a pune în pericol însăși viața poporului nostru; fiindcă atunci când corpul social va pierde vitalitatea din cauza imprudenței politicilor noștri nime în Europa nu ne va scuza zelul nostru necumpătat pentru a complace marilor puteri. Când Turcia n-a mai găsit destule resurse în viața sa internă pentru a rezista inamicilor săi esterni n-a avut mizericordie de la nici un stat european; ea a fost condamnată și ea a pierit. Și, dacă mai are încă o umbră de existentă, este că nu s-a regulat definitiv încă cestiunea moștenirii.
Am făcut aceste repetate dezvoltări pentru ca să fim bine înțeleși că la noi interesul național primează totul în politică; restul ne pare de ordine secondară.
Ne rezumăm dar zicând că trebuie să determinăm o mișcare națională care să se impuie politicei noastre: iată țelul pe care tindem a-l ajunge.
… … …


Salutând cu egală dorință de bine atât organe amice cât și adversare, ne îndeplinim și față cu „Mișcarea națională“ această datorie plăcută.

Dintr-această reamintire a programului fracțiunii se vede că sunt multe puncte în care ne potrivim pe deplin — cestiunea rămâne numai dacă faptele vor fi asemenea cuvintelor. Pân-acum nu putem afirma că fracțiunea ar fi avut oarecare considerație pentru adversarii săi, chiar pentru aciia cari nu se prea deosebeau de ea în privința principiilor. Am întreba: Este vro mare deosebire politică între moderații „Stelei României“ și independenții „Mișcării naționale“? Este vro deosebire de principii între conservatori și fracțiune? Asemenea nu — căci astăzi credem că nimeni nu mai dă nimic pe vestita acuzație că există reacționari oligarhici și medievali în țara noastră.

Noi credem că nu principiile ne deosibesc, ci modul cum le profesăm și măsura de dreptate care o avem unii pentru alții. Dar în cele mai multe cazuri cearta de vorbe și de pretinse principii nu e în sine decât o ceartă de interese și de ambiții personale. Dacă din această sumă de antagonism politic s-ar scădea cifrele urelor și esclusivismului, restul de deosebiri, fie teoretice, fie practice, ar fi aproape nul.

Share on Twitter Share on Facebook