[11 iunie 1881]

Cabinetul Cernavodă-Chiustenge s-a format deja. Prezidenția Consiliului, conferită d-lui Ion Brătianu, asigură succesul acestei afaceri. Lucrul fiind de astă dată foarte gingaș și bătându-se prea mulți patrioți pe împărțeala diferenței de opt milioane, d. C.A. Rosetti, reversibilul, onestul, sincerul, patriotul, se vede dator a intra asemenea în cabinet pentru a stâmpăra turma nemulțumiților.

Dacă ministeriul Dumitru Brătianu nu întâmpina nici simpatii nici antipatii, noul cabinet Ion Brătianu e de natură a trezi cea mai adâncă neplăcere a țării. Venit la putere numai în vederea unui gheșeft, neavând nici o țintă serioasă în afară ori înlăuntru, compus, c-o neînsemnată escepție, din persoane cari au avut ocazie de a-și dovedi universala lor incapacitate pe terenul vieții publice, acest cabinet e un ragout, putrificat de mult în părțile lui și încălzit pentru a se putea fierbe în el și stârvul unor alte scabroase afaceri.

Aristid al d-lui Grădișteanu, după turc și pistolul, după un Cato de așa mutră și Aristidul corespunzător, primește din nou să acopere cu mantaua sa degetele lungi ale partizanilor și apucăturile lor.

Despre fostul președinte al Camerei, actualul ministru de interne, țara are o opinie formată de mult. Stigmatizat cu epitetul de „hidoasă pocitură“ de către cel mai mare scriitor al României, numit „geniul rău“ de către chiar ai săi, acest vlăstar vițios și … onest al rădăcinilor fanariotice din țară e o garanție îndestul că signatura noului cabinet și a activității lui politice va fi vițiul și cinica malonestitate.

Introducătorii lui Stroussberg, patronii afacerilor Warszawski-Mihălescu, rectificatorii în minus ai hotarelor noastre, precupeții oștirii, împământenitorii străinilor, galopinii răscumpărărilor ce ne pot promite pe viitor decât ceea ce au făcut în trecut? Noi Stroussbergi vor răsări din pământ, cine știe ce precupeție de hotare ne mai așteaptă, cine știe ce răscumpărări, ce întreprinderi patriotice, ce risipă și ce mizerie?

Obicinuiți a vedea curgând din acest izvor toate relele câte s-au grămădit pe poporul acesta de douăzeci de ani încoace, așteptăm scoaterea la mezat a tuturor intereselor publice a României și adjudecarea lor asupra a tot ce țara are mai corupt și mai ignorant. Am spus că România a devenit, în urma domniei roșilor, o mlaștină în care se scurge tot ce e material și moral putred în câteșipatru unghiurile lumii. Cabinetul C.A. Rosetti este eflorescența acestei mlaștini, „hidoasa pocitură“ e bobocul ce stă să înflorească din mijlocul foilor unei plante ce nu poate răsări decât din putrefacțiune. Țara legală era deja pe cale de-a fi asfixiată prin guvernarea roșie; asfixia se va consuma de-acuma înainte și mai repede și țara va deveni o moștenire definitivă și inalienabilă a cavalerilor de industrie și a naturelor catilinare.

Cât despre cestiunea Dunării, compromisă deja sub cabinetul Brătianu-Boerescu, ea se va îmbolnăvi și mai rău sub Brătianu-Rosetti. Spre a-i da o soluțiune conformă cu promisiunile făcute vin la minister în ajunul vacanțelor Parlamentului pentru ca, în timpul sezonului mort, s-o decidă pe cale diplomatică fără a consulta Parlamentul. Acesta, adunat la toamnă, se va trezi în fața unui fait accompli și se va mulcomi prin izvoare bugetare. Aceasta e calea pe care s-a introdus Stroussberg; tot pe aceasta va veni precupețirea Dunării.

❦