SCENA 5

TRAPPOLA şi DON MARZIO.

TRAPPOLA: Bărbierul rade pe cineva, dar, cum o termina, vă va servi pe înălţimea-voastră.

DON MARZIO: Spune-mi, nu ştii nimic de balerina de-alături?

TRAPPOLA: De doamna Lisaura?

DONMARZIO: Da.

TRAPPOLA: Ştiu şi nu ştiu.

DONMARZIO: Hai, spune-mi!

TRAPPOLA: Dacă vorbesc despre ceea ce fac alţii, o să-şi piardă lumea încrederea în mine şi n-o să-mi mai spună nimeni nimic.

DON MARZIO: Mie poţi să-mi spui. Ştii doar cine sunt, eu nu vorbesc. Contele Leandro se duce pe la ca?

TRAPPOLA: Da, la ora potrivită, se duce.

DON MARZIO: Cum adică la ora potrivită?

TRAPPOLA: Adică atunci când n-o încurcă.

DON MARZIO: Bravo, acum înţeleg! E un prieten cu inimă bună, care nu vrea s-o încurce.

TRAPPOLA: Ba chiar vrea să se bucure şi alţii, pentru ca farmecele ei să-i aducă şi lui câştig.

DONMARZIO: Din ce în ce mai bine! A, ce băiat răutăcios! Du-te, du-te şi arată cerceii.

TRAPPOLA: Giuvaergiului pot să-i spun că sunt ai nevestei domnului Eugenio?

DONMARZIO: Da, poţi să-i spui.

TRAPPOLA (aparte): Don Marzio şi cu mine ştim să ţinem un secret! (Iese.)