SCENA 9

DON MARZIO şi EUGENIO, apoi RIDOLFO.

DON MARZIO: Poftim, stai aici şi să ne bem cafeaua.

EUGENIO: Cafea! (Se aşază.)

RIDOLFO: Ce joc e ăsta, domnule Eugenio? Petreceţi pe socoteala mea?

EUGENIO: Iartă-mă, dragă prietene, sunt năuc.

RIDOLFO: Ei, dragă domnule Eugenio, dacă înălţimea-voastră m-ar asculta pe mine, nu s-ar afla în situaţia asta.

EUGENIO: Nu ştiu ce să spun, dar cred că ai dreptate.

RIDOLFO: Mă duc să fac altă cafea, şi pe urmă stăm de vorbă. (Pleacă în prăvălie.)

DON MARZIO: Ai aflat de balerina care părea că nu se uită la nimeni? O întreţine contele.

EUGENIO: Cred şi eu că-i convine s-o întreţină, câştigă cu sutele de ţechini.

DON MARZIO: Am aflat tot.

EUGENIO: Cum ai aflat, dragă prietene?

DON MARZIO: Ei, cu ştiu tot. Sunt informat despre toate. Ştiu când vine, când pleacă, ştiu ce cheltuieşte, ce mănâncă, ştiu tot!

EUGENIO: Contele e singurul?

DON MARZIO: He-he, mai e şi uşa din dos!

RIDOLFO (cu cafeaua, lui Eugenio): A sosit şi a treia cafea.

DON MARZIO: Ce spui, Ridolfo? Nu-i aşa că ştiu totul despre balerină?

RIDOLFO: V-am mai spus o dată că nu mă amestec.

DON MARZIO: Mare om mai sunt şi eu dacă le ştiu pe toate! Cine vrea să afle ce se întâmplă în casa tuturor artistelor şi a tuturor balerinelor să vină la mine.

EUGENIO: Şi zici că doamna balerină e o poamă?

DON MARZIO: Am dibuit eu cum stau lucrurile. E o marfă pe gustul oricui. Ei, Ridolfo, ştiu sau nu ştiu?

RIDOLFO: Dacă înălţimea-voastră mă ia drept martor, trebuie să spun adevărul. Toată strada o socoteşte femeie de treabă.

DON MAKZIO: Femeie de treabă? Femeie de treabă?

RIDOLFO: Vă spun că în casa ei nu intră nimeni.

DON MARZIO: Prin uşa din dos, toată ziua du-te-vino.

EUGENIO: Şi totuşi pare o fată destul de cuminte.

DON MARZIO: Da, cuminte! O întreţine contele Cap-Deştept, şi după el, cine pofteşte…

EUGENIO: Am încercat de câteva ori să-i spun vorbe dulci, dar degeaba.

DON MARZIO: Vrei să facem prinsoare? Haide!

RIDOLFO (aparte): Vai de mine, ce gură!

EUGENIO: Vin aici în fiecare zi să-mi beau cafeaua şi, ca să-ţi spun drept, n-am văzut pe nimeni intrând.

DONMARZIO: Nu ştii că are o uşă tainică, aici, pe străduţa din spate? Pe acolo se intră.

EUGENIO: Aşa o fi.

DONMARZIO: Fără discuţie!