Visu-și mai ținea șirul, dar cu ceva schimbare.

Și se făcea că traiu-mi ceva se mai lesni;

Vedeam în a mea casă bogata-ndestulare

Și-n preajma mea mulțime de lume-a se hrăni.

Mulțime de mijloace acum mi se-nlesniră,

Drumuri deosebite acum mi s-au deschis,

Și bunătăți, păcate, amestec se-nmulțiră,

Și mângâieri, și chinuri mă zvârcolea în vis.

Pe câmpul norocirii objetele în sfadă,

Spini, flori, verdeaț-amestec se-nfățișa grămadă,

Cuvânt, vedere, cuget... în tot mă rătăceam.

Plecam pe cărări netezi și foarte-ntortoiate;

Stam să-mi mai iau odihnă, și gânduri mestecate

Mă îndrepta-n picioare, m-oprea... și iar porneam.