2. Lumina — domeniul propriu al vieții

Desigur, lumina este domeniul propriu al vieții. Tot ceea ce este claritate, ordine, face parte din această regiune a luminii. Este, cu alte cuvinte, domeniul în care viața se exprimă, nu și domeniul în care ea există.

Lumina luminează deci și duce totdeauna la claritate, rațiune ș.a.m.d..

Dar viața se mărginește undeva cu întunericul, ceea ce este resort al vieții, ceea ce este principiu de existență.

În acest domeniu, unde rațiunea nu are nimic de spus, rațiunea nu domină, ci se face doar. Rațiunea lămurește, adică mărginește domeniul, diminuează ceea ce este făcut. Se aplică la ceea ce este deja făcut, în sensul de isprăvit.

Viața în lumină, pe care o trăim noi, nu este viața însăși, ci numai ceea ce vedem din viață. Ceea ce s-a făcut era oarecum înăuntrul acestei vieți, înăuntrul acestor zone luminoase, pe care noi le ordonăm — dacă vreți —, le construim într-un oarecare fel. Creăm ceea ce putem noi — noi în înțelesul demiurg al termenului.