În Italia

Am fost în Italia. Nu este vizită în Italia care să nu mă întărească în credința că acolo, oricare ar fi forma, se face o mare operă națională. Oameni plini de încredere într'înșii, cu mâni sigure, au credința că pot face ca poporul italian să ajungă cel dintâi popor din lume, și nu este italian care să nu aibă această credință că, dacă Italia nu este astăzi cea dintâi țară de pe lume, este totuși chemată să fie cea dintâi țară de pe lume. Am luat cuvântul acum două zile în Cameră, pentru ca să apăr Italia și am făcut-o aceasta pentru că sunt sentimente indestructibile în noi, pe care nici-o fracmasonerie nu le poate sfărâma (aplauze prelungite) și fiindcă eu, care cunosc Italia altfel decât din două gazete, știu care este gândul poporului italian față de noi și sentimentele, indestructibile ale poporului italian,* iar de strigătele de furie neinteligente și neputincioase nu-mi pasă. (Aplauze prelungite și îndelung repetate).