Sobieski, sabie creștină
Întinsă către Răsărit,
La glasul tău a tresărit
O lume de durere plină.
Visai o mândră-mpărăție
Și tu stăpîn în vârful ei,
Iar ei credeau c-atăta vrei:
Să-ntindă laudă și ție.
Legate de destinul lor,
De tot trecutul plin de jale,
Ei n-au urmat oștile tale,
Pe regele învingător.
Văzând că planurile-ți cad
Și fapta n-a fost încheiată,
Rămâie—ți umbră împăcată
De n-ai ajuns la Țarigrad.