Sobieski, sabie creștină

Întinsă către Răsărit, 

La glasul tău a tresărit 

O lume de durere plină. 

Visai o mândră-mpărăție 

Și tu stăpîn în vârful ei,

Iar ei credeau c-atăta vrei: 

Să-ntindă laudă și ție. 

Legate de destinul lor, 

De tot trecutul plin de jale, 

Ei n-au urmat oștile tale, 

Pe regele învingător.

Văzând că planurile-ți cad 

Și fapta n-a fost încheiată, 

Rămâie—ți umbră împăcată 

De n-ai ajuns la Țarigrad.