Pe țărm, acolo, mică și curată,

O casă cu ferești strălucitoare...

În glastre rîde floare lîngă floare,

Iar printre flori un alb profil s-arată...

Căpșorul blond întraurit de soare

Se razemă de mîna dalbă... Iată!

Doi vineți ochi în suflet mă săgeată:

Să fie numai o părere oare?

Mi s-a părut că-mi povesteau o rugă...

O sărutare le trimit din fugă,

Căci trenul zboară iar, bătu-l-ar focul!

Stau trist la geam... Departe-n văi se pierde

Căsuța albă cu podoaba-i verde...

...Și poate-acolo m-aștepta norocul!