Aș pune cruce sărăciei

de Heinrich Heine

Aș pune cruce sărăciei mele

De-aș fi un pictor meșter de icoane,

Să zugrăvesc tablouri după toane,

Împodobind biserici și castele.

Potop de daruri, aur și coroane,

De-aș ști clavir, vioară ca, prin ele,

Să desfătez boierii-n cafenele

Ori să culeg aplauze-n saloane.

Nu-mi va zâmbi norocul niciodată:

Pe lume tu mi-ești singurul tezaur,

Tu, artă fără pâine, poezie!

Și, ah! când alți petrec și se desfată,

Când vinul spumegă-n pahare de-aur,

Eu însetez, ori beau — pe datorie...

Share on Twitter Share on Facebook