Să-mbrac în haine pe măsură

Și-n rime mîndre versul meu,

Să poată mai ușor străbate

Azi prin saloane, — pot și eu.

Ci gîndurile mele sfinte

Nu-s tineri leneși cari se-mbracă

La modă, în mănuși și fracuri,

Și cari trăiesc ca să petreacă.

Azi spada nu mai zîngănește

Și pușca ruginită doarme.

Dar e război!... în luptă însă

Slujesc idei în loc de arme.

Acolo stau și eu în luptă,

Între soldații ăstui veac!

Eu lupt cu versuri: un războinic

E orice cîntec care-l fac.

Ostași în zdrențe, dar eroici,

Dintr-înșii laș nici unul nu-i...

Și vitejia face cinstea

Unui ostaș, nu haina lui!

Și nu mă-ntreb eu: după moarte-mi

Trăi-vor cîntecele mele?

Să piară, de li-i scris, în luptă,

Eu nu mă îngrijesc de ele.

Dar sfîntă-i cartea unde-or zace

Ideile-mi de mult uitate:

Mormînt d-eroi care muriră

În lupta pentru libertate!