A

1. * A ajuns cuțitul la os. O.m., 37 .

A ajunge cuțitul la os. Acd. I, 10 03 .

Cînd îi dă cuțitul de os. P.p.v., 87 .

Ajunge cuțitul la os. H.p.t., 25 0.

C-ajunge cuțitul la os. Cv. II, J. Ng., 45 .

2. * A ajuns de la moară la rîșniță. Hț.; P.p.v., 78 .

Ajunge de la moară la rîșniță. Hț., 11 0.

De la moară la rișniță. G.

3. * A ajuns în doaga (cutăruia).

Am venit în doaga copilăriei. P.p.v. II, 14 6.

A venit în doaga copilăriei. Hț., 38 .

Îi lipsește o doagă. Al. 56 ; Cv. XII, 21 8.

Numai să-i cunoască doaga lui. Cv. V, SI., 3.

Mă amăresc cu femeile de doaga mea. Cv. V, SI., 8.

4. * A ajuns în sapă de lemn. P.u., 85 .

A rămînea în sapă de lemn. Bz., 40 .

Rămîne in sapă de lemn. P.p.v., 44 .

A ajuns la sapă de lemn. Hț., 2.

Rămîne în sapă de lemn și în casă fără piemn.

P.p.v. I2, 15 5.

Rămîne la sapă de lemn

Și în casă fără lemn. Hț., 16 6.

5. * A ajuns și el la spartul tîrgului.

A ajuns la spartul tîrgului. P.p.v. II2, 68 ; Hț., 2.

Au ajuns și ei, săracii,

După ce-a-mpărțit colacii. P.p.v. II2, 68 .

6. * A ajuns vremea să ne ia copiii în picioare.

Am ajuns să ne ia copiii în picioare. P.p.v. III1, 15 0.

A ajuns să ne ia copiii în picioare. Hț., 37 .

A lua pe cineva în picioare. Bz., 40 .

7. * A ajuns (vremea sau treaba) să nu se mai încrează

omul nici în cămașa lui.

8. A alerga în fuga mare. Bz., 42 .

9. A avea scaun la vorbă. Bz., 40 .

10 . A avea înclinare cu cutare. Bz., 46 .

1. A avea viermi neadormiți. Bz., 47 .

2. * A avut zile cu carul.

Avu zile grămădite

Cît carul cu patru vite. P.p.v. III2 , 14 1.

3. * A băgat-o pe m înecă.

Acel om a băgat-o pre mînecă. Acd. II, 23 1.

4. A bate pe cineva cu o sută de bătăi. Bz., 42 .

5. A bea vin de unde cînta broasca. Aed. I., 39 2.

6. Abia a putut și ei lega gura pînzei. Sn2. , 23 .

7. Abia o ținea în strună. O.k., I, 10 .

8. * Abia scăparăm de coasă și ne puse la secere.

9. A cade din căldare în foc. Acd. I, 29 8.

20 . A căzut cît a fost de lung. Cv., III, Fl., 5.

1. A cînta cucul într-una casa. Acd. I, 98 2.

2. Acel cu pricină

Sade în odihnă,

Și cel fără vină

Plînge și suspină. P.p.v. II2, 30 .

3. Aceasta cu nu voi se îmbucă și se suge. G.

4. Acestea aicea tine-le cu mintea si le arată cu fapte.

L., 16 .

5. Acolo l-ar putea prinde ca din oală. Cv. VIII, Gn., 45 2.

6. A crăpa dracului un ochi. Bz., 47 .

7. A crede lupului oaia. Acd. I, 96 2.

Oaia nu se crede lupului. Acd. I, 96 2.

8. A croi pe cineva — a croi spinarea. Acd. I, 97 3

9. * A croit-o d-a fuga.

30 .* Acru-u-u de la nasu (pov. țiganului) P.p.v. I2,

11 3; Ht., 1.

1. * Acu e acu. Cv. III, Al., 24 8; P.p.v., 11 1.

2. A cui e punga mai mare? A cui se vede. P.p.v., 17 4.

3. Acul este mic, dar scumpe haine coase. P.p.v. I2,

13 7; Hț., I.

4. * Acum e la largul ei si la strimtul meu. P.p.v., 11 3;

Hț., 87 .

5. Acum pentru dumneata. G.

6. Acum scapă-ne și ne lasă. G.

7. * Acum s-o alege neghina din bucate. G.

A alege neghina din grîu. Acd. II, 39 0.

8. * A da dosul. Br., 41 .

9. A da latul pe spate. Bz., 41 .

40 .* A da pe bete pe cineva. Acd. I, 17 0.

1. A dat burduful cu brînză cu tot pe seama ciinelui.

P.p.v., I2, 16 7; Hț., 20 .

Burduf de brînză în seama cîinilor. G.

2. * A dat cu capul de pragul de sus si a văzut pe cel de jos. Lg. I, 49 , F., 62 .

Cine dă cu capul de pragul de sus vede pe cel de jos. Pînă nu se lovește cineva cu capul de pragul de sus nu vede pe cel de jos. Lg. I, 14 8. Lovit cu capul și de pragul de sus și de cel de jos.

Sn.2 , 80 .

Cine cu capul de multe praguri se lovește, acela

în urmă mai bine se socotește. G.

A dat cu capul de prag. Bz., 44 .

3. * A dat cu mîna în foc. Lg. I, 12 1; II, 78 ; P.u., 10 7;

Hț., 98 .

A dat cu mîinile în foc. G., P.p.v. III2, 10 5.

A dat cu mîinile în foc,

E gros de ceafă, are rost. Hț., 10 1.

A da cu mîinile în foc. Aed. I, 12 48 .

4. * A dat cu mîna prin copaie. Hț., 98 .

5. * A dat de pocinog.

A dat de șugubină. A dat de bocluc.

6. * A dat Dumnezeu si boale, dar a lăsat si leacuri.

P.p.v. III2, 14 7; Hț., 51 .

7. * A dat în dîrdora însuratului.

Dăduse și el în părpăra însuratului. Cv. XI, Cr. 30 .

8. * A dat în greu. Bz., 48 .

9. * A dat mîna cu moartea. P.p.v. II2, 16 0; Hț., 98 .

50 .* A dat norocul peste dînsul. Cv. IX. Gn., 53 .

1. * A dat ortul popii. P.u., 10 6; 11 3.

2. * A dat o tiflă peste (cutare). P.u., 10 7.

3. * A dat peste dracul. P.u., 10 2; P.p.v. II2, 95 ; Hț.,48 .

4. * A dat și a luat. G.

5. * A dat strechia în ci. O.k.II,11 8; Hț., 18 1.

Ai strechiat la bătrînețe. Cv. IV, Al. 33 5.

A strechiat lumea. Cv. VII, Al. 43 8.

6. A despica vîntul (a fugi). Bz., 45 .

7. * Adevărul este cum te văz si cum mă vezi. F., 11 8,

29 5.

8* Adevărul este proastă marfă. F., 95 .

9. * Adevărul este ușa raiului.

60 .* Azi aci, mîine în Focșani. Cv. XIII, Cgl. 41 0.

1. Azi are, satură zece si mîine flămînd petrece. P.p. v., 50 .

Azi ar sătura zece

Și mîine flămînd petrece. Hț., 5, 17 0.

2. Azi e mie

Mîine ție. Hț., 1.

3. Azi mlădiță de tufan,

Mîine coadă la ciocan. Cv. XI, Bg., 88 .

4. Azi odată

Mîine odată. Hț., 1.

5. * A zis dracul și s-a făcut. Cv. XI, Cr., 18 9.

6. * Azi ți-a cîntat cucul.

7. * A dori un lucru bolunzește și nebunește. Bz., 44 .

8. * Adormi de puteai să Lai lemne pe dînsul. Cv. XI,

Cr., 18 0.

9. Adună toate, fie și proaste. G.

70 .* Adună unde n-a risipit. P.p.v. II2, 28 .

Adună unde n-a risipit, dar nu se sfințește. Hț., 2.

1. * Aduni nuiele pentru spinarea ta. Hț., 12 5.

2. Adu-ți aminte de pîinea și sarea ce ai mîncat la cineva vreodată. Ț2, 13 2.

3. * A ieșit la iveală.

4. * A ieșit la obraze.

A ieșit la oameni. Cv. VII, Al., 36 5.

5. A face bine e totdeauna mai bine decît a face rău.

P.p.v. II2, 20 ; Ht., 14 .

6. * Afară din cale. Cv. XIII, 21 7.

7. A făcut și Vișa grîu din călcîie pîn’la glezne. P.p.v.

16 0 I2, 16 6.

A făcut si Vita grîu din călcîie pîn’la glezne. Hț.,

20 2.

8. * A fi în capul bucatelor. Hd.R. v., XLIII.

9. * Aflat-a Filip pe Natanail. G.

80 . A fost la mure odată

S-a venit cu rochia spartă. P.p.v. II2, 14 3; Ht.,

11 2.

1. * A fost o dată la moară si de două ori la rîsnită.

P.p.v. III2, 15 4; Sn2. , 10 9.

Asta moș Ion o știe

Pe el să-l chemăm să vie,

C-a fost odată la mori

Și în tîrg de două ori. P.p.v., II1, 15 .

2. * A fost pînă la calea-ntoarsă. P.p.v. III, 14 1.

3. * A fugi nouă hotare. Cv. III, FI., 15 7.

4. * Agale, agale. P.u., 53 .

5. A găsit-o pantaliile.

A găsit-o pantesiile. Hț., 14 0.

6. * A găsit sat fără cîini, se plimbă fără ciomag. Bz.,

55 .

Ai găsit un sat fără cîini și umbli cu mîinile în șolduri. G.

Un sat fără cîini. G.

A găsit sat fără cîini, se preîmblă fără băț. Acd.

I, 13 0.

Găsește sat fără cîini, umblă fără ciomag. P.p.v.

I2, 68 ; Hț., 68 .

Găsestc sat fără cîini si se plimbă fără băt. Cv.

XI, Cr., 18 4.

7. Agonisirea la vreme înlătură lipsa și nevoia. Hț., 2.

8. A greșit croitorul si s-a spînzurat dulgherul. P.p.v.,

17 6.

Că a greșit croitorul

S-a spînzurat spoitorul. P.p.v. II2, 15 2.

9. * Ai apucat pisica de coadă, învîrtește-o să nu te zgîrie. G; Hț., 14 5.

90 . A-i asuda urechea pentru ceva. Bz., 40 .

1. Ai avut su tragi un păcat strămosesc. Cv. XI, Cr.,

18 1.

2. Aibi statornică mingiiere, precum in lucruri bune, așa și în cele rele. L., 28 .

3. * Aicea zace iepurele. G.

4. Aici corăbii se-neacă și voi, luntrelor, unde mergeți? G.

5. Aici la rîșniță nu e

Care cînd o vrea să puie. Hț., 15 9.

6. * Aici trebuie să se joace vro drăcie. Lg. I, 67 .

Șarpele pricepu ce drăcie se joacă aici. Lg. I, 11 6.

Pricepu că aici la mijloc se joacă vro drăcie (dră-

covenie). Lg. II, 16 ; P.u., 16 .

7. A-i da fălci.

A da fălci. Aed. I, 12 18 .

8. Ai dat spuză și ai luat cenușă. G; Hț., 17 9.

9. Ai dat un cazan mare si ai luat o căldare. P.p.v.

III2, 10 9.

10 0. * Aideți să vorbim degeaba.

Aideți să vorbim degeabă,

Că tot n-avem nici o treabă. P.p.v. P, 3.

Aideți să vorbim degeabă

Căci tot n-avem altă treabă. Hț., 29 7.

Ai să vorbim de clacă.

1. * Ai dreptate, numai nu te cauți. Cv. XI, Cr., 18 9.

2. * Ai făcut-o fiartă.

3. Ai făcut-o harta, parta.

Ai făcut-o hara-para. Cv. XII, Cr. 29 .

4. Ai fi tu, om de treabă ; dară ești crescut în buruienile dracului. (Com. de. Al. I. Stamate.)

5. A-i lua gura. Bz., 44 .

6. A-i luci ochii departe. Bz., 45 .

7. * A împleti cosiță albă.

A împleti coadă albă. Bz., 46 .

8. A început a-si căuta catastisele vechi ca moflujii.

Hț., 30 . ‚

9. * A îngălbenit ca turta de ceară. P.p.v. I2, 37 ; Hț.. 79 .

11 0. * A înghițit gălușca.

A înghițit nodul. Aed. II, 42 4.

1. Ai înghitit un ac, ai să scoți un fier de plug. G;

Hț., 79 .

A-nghitit un ac si-o să scoată un fier de plug. P.p.v.

II2, 52 ; Hț., 1.

2. A intrat vrajma într-însa. P.u.

3. * A intrat vulpea în sac. Lg. II, 11 0; G; Hț., 20 9.

4. * A înțărcat bălaia. Hț., 81 .

A înțărcat murgana. P.p.v. III2, 10 9; Hț., 11 5.

5. A întuneca pe cineva. Bz., 44 .

6. A învățaj, carte cu praștia. Hd. R. p., 92 .

7. * A învățat carte din scoarță pînă în scoarță.

8. * A invătat carte pînă la glezne. P.p.v. III2, 15 3;

Hț., 28 .

9. * A învățat ce a uitat alții.

A învățat alții ce-a uitat. P.p.v., 17 2.

12 0. Ai p… tot butuci. H.p.t., 25 0.

1. A-i plăti Dumnezeu vămile (a-i ierta păcatele).

Bz., 45 .

2. Ai plecat în ceas bun într-acoace. Cv. VI, PI. 27 .

3. A i se încuiba în cap. Bz., 43 .

4. * Ai te cară de aici. Lg. I, 60 .

Ai mișcă-te de aici.

5. * Ai umblat cît ai umblat, iar acum ți s-a înfundat. G.

Ai umblat cît ai umblat, dar aci ți s-a înfundat.

Lg. II, 11 0.

Umblă cît umblă pînă i se înfundă. P.p.v., 10 .

A umblat cît a umblat dar acum i s-a-nfundat.

P.p.v. I1, 29 ; Hț., 19 5.

A umblat cît a umblat

Pînă cînd pe brînci a dat. Hț., 19 5.

Are să i se înfunde. P.u., 48 .

I se înfundase și lui. P. u., 65 .

A umblat cît a umblat, pînă a dat peste dracu

(com. de Tocilescu).

6. A-i veni cîte o trăsnaie sau plesnaie. Bz., 42 .

7. A juca cărți mari. Bz., 41 .

8. A judecat numai fata, iar nu și inima. P.p.v. II1,

14 6, Hț., 57 .

9. Ajungi în casa altuia, cum îți place nu poți ședea; ajungi la masa altuia, cum ți-e gustul nu poți mînca ; ajungi la patul altuia, cum ti-e voia nu poți dormi.

P.p.v., 17 5.

Ajungi la casa altuia, nu poti ședea cum îți place.

Hț., 28 .

Ajungi la masa altuia, nu mănînci după cum ti-e gustul. Hț., 10 3.

Ajungi la patul altuia, nu poți dormi cum ti-e voia.

Hț., 14 2.

13 0. * Ajunse să fie mîna dreaptă a împăratului. Cn.,43 1.

1. * A lăsa budia. Acd. I, 27 2.

2. * A lăsat-o in coarda de jos. G.

A lăsa în coarda de jos. Acd., I, 93 0.

3. Alăuta zice din strună

Orice frumușică jună !

Iar toba zice: lasă, lasă,

Ca s-o vedem și mireasă. P.p.v. IP, 11 1; Hț., 86 .

4. * Albă, neagră, asta este. G.

Albă, neagră, asta e, cum se vede. P.p.v. II, 14 4;

Hț., 2.

5. Albina cît mai mult zbîrnîie cu acul asupra noastră, atît rodul cel mai dulce nouă ne aduce. G.

6. Albina de viespe, cît cerul de pămînt. G.

7. Albina din orice floare strînge mustul cel mai bun

și în miere îl preface. G.

Albina vrednică însă

D-or’ce floare face strînsă. P.p.v. I2, 13 7.

8. Albina în gură ține mierea cea mai dulce și în coadă acul cel mai otrăvitor. G.

Ca albina-n gură cu miere.

Și-n coadă cu ac cu fiere. P.p.v. III2, 63 ; Hț., 3.

9. Albina și de ne mușcă, dar cu miere ne îndoapă. G.

14 0. A lega ploaia, a lega limba cuiva. Bz., 43 .

1* Alege pînă culege. Cv. XI, Cr., 29 .

Alege, alege, pînă culege. P.p.v. II, 11 3; Hț., 3.

Cine alege, culege. Hț., 3.

Cine alege

În urmă culege. Hț., 3.

2. Aleargă cînd îi abate. O. r., 35 3.

3. * Aleargă într-un suflet. Cn. VII, 87 .

Vine cu sufletul la gură. Cv. IX., Gn., 55 .

Vine într-un suflet. Sn2. , 87 .

Vine în ruptul sufletului. Cv. VIII, SI., 29 2.

4. Aleargă pe capete. P. u., 51 .

5. * Ales pe sprinceană. Cn. VII, 88 ; Cv. XIII, Cgl. 41 0.

Ales după sprinceană. F., 10 4.

6. * A lins pînă a pus tingirica cu fundul în sus. G.

A lins pînă a pus vasul cu fundu-n sus. P.p.v. III2,

69 ; Hț., 91 .

Lins, prelins, cu fundul în sus.

7. A lipsit de acasă nouă ani și s-a întors cu doi bani.

P.p.v., 29 .

A lipsit de-acasă doi ani

Și s-a întors acasă cu doi bani. Hț., 4.

A lipsit d-acasă nouă ani

Și s-a întors cu nouă bani. Hț., 4.

8. Al meu scaun să trăiască, alt picior în loc, și-al meu deget să-mi trăiască, alt inel în loc. G.

9. * Altă căciulă. O.k.I, 28 1.

Altă căciulă. Acd. I, 98 1.

15 0. Alta e a auzi și alta e a vedea. P.p.v. I, 16 2; Hț., 7.

1. Alta e floarea de grădină si alta e floarea de cîmp.

P.p.v., 57 ; Hț,, 60 .

2. * Altă gîscă. P.p.v., 11 .

3. * Alta în c… popii. G.

4. * Altă Stâncă, leică vorbă. Hț., 18 0.

5. Alte sunt sfaturile oamenilor și alte poruncește

Dumnezeu. Axinte, Letopis. II, ed. II, 12 2.

6. * Alții dacă și-o scoate ochii și noi trebuie să ni-i scoatem?

Alții dacă si-o scoate ochii si noi nu o să scoatem.

P.p.v. II2 21 .

Alții dacă și-ar scoate ochii și noi tot nu o să-i scoatem. Hț., 12 7.

7. Alții de-o da în gîrlă si noi nu o să ne-necăm. P.p.v.

II2, 21 .

8. * Altuia dă povață și pe sine nu se-nvață. P.p.v., 10 7.

El altuia dă povață

Și pe sine nu se-nvață. P.p.v. II2, 13 3.

Altora le dă povață,

Dar pe sine nu se-nvață. Hț., 15 1.

9. * Altui ce-i pasă de păsultău. P.p.v. III, 24 ; Hț., 14 1.

16 0. A lua cale multă (a înainta). Bz., 42 .

1. A lua largul (a fugi). Bz., 45 .

2. A lua paiul cu urechea. Bz., 41 .

3. A lua pe cineva la trei parale. Bz., 41 .

4. * A lua cîmpii rătăcindu-se. Hd. R. v. VII.

A lua cîmpii. Bz., 44 .

A lua preste cap. A lua sau apuca cîmpii. Aed. I, 36 3.

5. * A luat luleaua neamțului cu zale cu tot. P.u., 10 3.

Ai fura luleaua neamțului. O.p.k., 12 5.

A fura luleaua neamțului. Bz., 40 .

6. A lua lumea d-a lungul. Cv. VI, Pl., 19 .

7. * A luat purceaua de coadă. P.u., 10 3.

Nu-i e destul că-i cu mintea neroadă.

A luat și purceaua de coadă. P.p.v. I2, 11 2.

A luat purceaua de coadă. Bz., 41 .

A lua purcela de coadă. Aed. II, 18 8.

8. Aluatul cît de mic toată frămîntătura o dospește. G.

9. * Am ajuns de poveste în țară. P.p.v., 15 8.

17 0. A mînca calcaburi. Acd. I, 31 6.

1. * A mînca nu e rușine.

A mînca nu e rușine,

Cînd mănînci cum se cuvine. P.p.v. III2, 33 ; Hț., 16 4.

2. A mînca singur bucatele si a lăsa altora zeama.

Acd. I, 24 7.

3. A mîncat astă-vară prea multă miere și acum are la inimă durere. P.p.v. II, 14 3; Hț., 10 5.

4. * A mîncat din oală.

5. * A mîncat din pomana dracului.

A mînca la nunta dracului (a fi spîn). Bz., 46 .

6. * A mîncat nespălat.

7. * A mîncat păpara.

Daca erai cu alții mîncai păpara. Cv. XI, Cr. 19 0.

Să nu mănînce vro papară. Cv. VII, Al., 36 6.

El mirosi cam ce păpară i se gătește. Lg. I, 13 7.

Așteaptă tu că-ți voi fierbe păpara, te voi opări eu cu zeama care o voi fierbe pentru tine. Ț.2, 42 2.

Cine a mîncat păpară stie dulce-i ori amară. P.p.v.

II2, 14 .

8. * A mîncat picioare de găină. P.u., 11 2; Hț., 14 4.

A mîncat picioare de găină

Și-l tot rîcîie la inimă. P.p.v. I2, 15 ; Hț., 14 4.

A mînca picior de găină (a nu ține secret). Bz., 44 .

9. A mîncat urdă cu usturoi si cere să-i miroasă gura a lapte. P.p.v. II2, 80 ; Hț., 19 6.

An a mîncat leurdă si estimp îi pute gura. G.

18 0. * Amîndoi

Două nevoi.

1. * Amîndouă mincati dintr-un ciob. P.p.v. II2, 10 7;

Hț., 3.

2. * Amîndouă vă lingeți mucii. P.p.v. II2, 10 7 ; Hț., 11 1.

3. A mișca toată coarda, tot firul, toată piatra. Acd.

II, 30 4.

4. Am alunecat cu mintea. Acd. I, 51 .

5. Am avut și eu odată oleacă de clenci. Cv. X, Cr. 37 7.

6. * Am crezut că e cu degetul in gură și cînd colo el era cu mîna toată.

7. * Am eu ac de cojocul lui. Lg. I, 40 ; Cv. XII, 21 7.

Are ac pentru cojocul tău. N.p.t., 25 0.

Își găsește ac de cojoc. Cv. XI, Bg., 12 8.

Este ac și de cojocul lui. P.p.v., 19 ; Hț., 1.

Am ac și ață de cojocul tău. G.

8. * Am eu glagole la cap.

Am eu glagore la cap. P.p.v., 15 8.

9. * Am eu leac să-i tai de piroteală. Cv. XIII, Cgl., 25 4.

19 0. * Am eu meșteșug să îmblînzesc și pe dracul.

Am meșteșug să îmblînzesc pe dracul. Hț., 10 4.

1. Am învățat la undrea, ce voi să știu de dumneata? G.

2. * Am nădejde la Dumnezeu. P.p.v., 15 8.

3. * Am pornit cu graba si m-am întîlnit cu zăbava.

Cv. IX, Cr., 45 5.

4. Am să tac pitic. Cv. XIII, J.Ng., 30 .

5. * Am scăpat de dracul și am dat peste lacul.

Am scăpat de dracul si am dat peste tată-său. Cv.

IX, Cr., 45 5.

A vrut să fugă de Stana

Și a dat peste Satana. P.p.v. I2, 14 4.

Se plîngea d-o întîmplare

Și a dat peste mai mare. P.p.v. I2, 14 4.

6. * Am scăpat scurt de coadă. Aed. I, 71 6.

7. * Am un leu și vreau să-l beau. Aed. I, 13 5.

8. A murit boul s-a repus jugul. G.

Daca moare juncul se repune jugul. P.p.v. I2, 13 3.

9. A murit înghesuit la pomană. G.

La o pomană-nghesuit

Băut, sătul a murit.

A mîncat pînă încît

I-a venit pînă la gît. P.p.v. I2, 10 7.

20 0. * Am venit la miere

Și mi-e rușine a cere:

Dar murături mai țineți?

Varză aciă mai aveți?

1. * Încă nu i-a căzut cașul de la gură.

A fi încă cu caș la gură.

A fi încă cu mucii la nas. Acd. II, 36 4.

2. Anevoie poți țesăla un cal neînvățat. G.

3. * Anevoie se cîstigă, lesne se cheltuiește. P.p.v., 58 ;

Hț., 30 .

4. * Înger de baltă cu suliță de papură.

5. Inima-mi bate de frică. Acd. I, 64 .

6. An s-a ars și estimp suflă. G.

7. * An scuipam în iarbă și estimp în barbă. P.p.v.,

17 1; Hț., 54 .

8. * Anțărț am păgubit; an n-am cîștigat și nu știu, zău, dacă estimp nu voi pierde tot.

An n-am cîștigat, estimp am păgubit, la anul trag nădejde. P.p.v. II2, 85 ; Hț., 30 .

An n-ai cîștigat, estimp ai păgubit, la anul tragi

nădejde. H.t., 15 .

9. A nu avea vai! de nimica. Bz., 46 .

21 0. A nu cădea nu se poate, dar cinste îți face cînd cazi să te scoli. G.

1. A nu face neci cald, neci frig cuiva. Acd. I, 32 4.

2. A nu juca drăgaica prin curte. Cv. III; Al. 24 5.

Ce drăgaică ați jucat. Cv. VIII; Gn., 99 .

3. A nu se bate cu carnea. Bz., 41 .

4. Apa cînd se turbură din josul izvorului, poți găsi mai în sus apă curată; iar cînd se turbură din

izvorul ei în zadar mergi după apă curată. G.

5. Apa cînd se turbură nu mai vezi ca prin oglindă. G.

6. Apa cînd se umflă și pe munți îi cufundă. G.

7. * Apă de sapă. P.u., 10 4.

8. Apa limpede pînă nu vei vedea,

Cea turbure n-o lepăda. P.p.v. III2, 72 ; Hț., 91 .

9. * Apa lină face mult noroi, iar cea repede și pietrele le spală. Hț., 4.

22 0. * Apa nu este bună nici în opinci. P.u., 10 3.

Apa nu e bună nici în cizmă. P.p.v., 52 ; Hț., 4.

1. Aparințele înșală. Hț., 5.

2. Apă să bei din chiar puțul tău. G.

3. A pătit o bobotează de i s-a dus numele. Hd. R.v.

XIX.

4. * A pățit-o cît de bună.

Le-o făcu cît de bună. Cv. XII, 16 9.

A pățit-o calfa noastră.

5. * Apa trece, pietrele rămîn.

Apa curge, pietrele rămîn. P.p.v., 16 6; Hț., 14 4.

Apa curge și se duce, pietrele rămîn la loc. G.

6. * Apa vine iar la matca ei.

Apa trebuie să vie la matca ei. P.p.v., 13 4.

Apa trebuie să vie la matca ei si omul la teapa lui.

P.p.v. II2, 87 ; Hț., 4.

7. * Apele cele line sunt amăgitoare.

Apa lină mult te-nșală. G. ; Hț., 4.

8. Apele cele mai mici în cele mai mari se varsă.

9. * Apele line sunt adînci. Hț., 5.

23 0. * Apără-mă de găini că de cîini nu mă tem. Cv. XI,

Cr., 17 3.

1. A pierit păstorul, s-a risipit oile. G.

2. A poftit l-ardei prăjit

Și negustînd s-a stîrpit. P.p.v. II, 14 3; Hț., 6.

3. * A poftit și el la lapte de bou. Hț., 87 .

4. Apoi stăi dar, că are Chira socoteală. Cv. XII,

Cr. 24 .

5. A poruncit cîinelui și cîinele pisicii și pisica șoarecelui, iar șoarecele de coadă și-a atîrnat porunca. G.

6. A prinde împărățiile cu daruri. Bz., 45 .

7. * A prins mămăliga coajă. Hț., 36 .

Prinde mămăliga coaje. Cv. XI, Cr., 17 9.

8. Apropie-te crîng, depărtează-te cîmp. P.p.v. III2,

52 ; Hț., 39 .

9. Apucă pe porc de urechi ca mai rău să țipe. G.

24 0. A pune colivia cu sticleți pe capul său (a se căsători).

Bz., 45 .

1. * A pune pirostriile (a se căsători). Bz.. 45 .

2. * A pus mai mult de o parte. P.p.v. I, 11 2; Hț., 15 7.

3. * A pus-o la ciochină.

A spînzurat-o la ciochina. G.

Pusese cartea domnească la ciochina. O.r., 39 0.

A pus ceva la ciochina. Acd. I, 68 2.

4. Arama omului la beție se arată. P.p.v., 55 ; Hț., 13 .

5. Arapul de n-ar vedea pe tatăl său și pe moșul său negru, el s-ar omorî. P.p.v. I, 13 5; Hț., 12 0.

6. A răzui turnurile (a le dărîma). Bz., 46 .

7. Ar da tămîie lui Dumnezeu și nu se îndură să dea parale. P.p.v., 64 .

8. Arde focul în paie ude. Cv. XI, Cr., 30 .

9. * Arde luminarea săracului ca să socotească banii

bogatului.

Arde luminarea noastră si facem socoteala voastră.

P.p.v., 93 ; Hț., 94 .

25 0. * Arde moara, dară și șoarecii se prăpădesc (se duc dracului). Hț., 17 8.

Și moara să arză și șoarecii să se risipească. G.

A arde moara ca să arză și șoarecii. Bz., 52 .

1. Arzînd numai doi tăciuni

Nu se pot face cărbuni. P.p.v. I2, 13 4; Hț., 18 3.

2. Arde soarele dulce, iarăși ploaie ne aduce. G.

3. * Are apa sorb.

A avea apa sorb. Bz., 44 .

4. * Are chiag (Rom. lib. nr. 32 5, din 29 febr. 18 80 ).

Are chiag la inimă (chimirul). P.p.v. III2, 10 5;

Hț., 32 .

5. * Are cu ce să-ți ungă ochii.

Are ochii ce să-ți ungă. P.p.v. III2, 10 5.

6. * Are cui să semene. G.

7. * Are de furcă cu dînsul.

S-a certat furcă. F., 60 . N-are de furcă. Hd. R., 93 . Mai are de furcă.

A avea de furcă, vorbe de furcă. Bz., 42 .

8. * Are de moară.

Are de moară

Nu-i e frică să moară. P.p.v. III, 10 5; Hț,, 62 .

9. Are deprindere să puie floricele. Hț., 45 .

26 0. * Are gărgăuni în cap.

Are greieruși în cap. Cv. V, SI., 18 .

Nu umbla cu gărgăuni în cap. Cv. X, Cr., 10 8.

1. Are gura-mpiedicată,

Dar taina o spune-ndată. P.p.v. I, 10 7.

2. * Are gustul muștelor. Hd. R. v. XXVI.

3. * A rămas baltă. Al., 22 9.

4. * A rămas cu buza (sau cu buzele) umflată. P.u.,

11 , 50 ; F., 42 ; Hț., 21 .

L-am lăsat cu buza umflată. Cv. II, Al. p. 14 2.

A rămîne cu buzele umflate. Acd. I, 27 2.

5. * A rămas de pomenire. P.u., 14 .

6. * Are o casă de copii. Cv. I, In., 24 .

Are o spuză de copii.

7. Are ochi, mîini și picioare

Poate munci cu sudoare. P.p.v. I, 13 7; Hț., 11 4.

8. Are ochi numai să nu dea în groapă așa e de slut.

Acd. II, 47 6.

9. * Are orbul găinilor.

A avea orbul găinilor. Acd. I, 12 76 .

27 0. * Are pe dracu. Jp. o., 11 5.

1. * Are peri de lup. (Mos Grăilă, Rom. lib., 15 martie

18 80 , nr. 83 8. )

2. * Are pe vino încoace. P.u., 91 ; Lg. II, 17 ; Sn1, 10 0.

Ce folos de multă albete, dacă n-are un vino-ncoace.

P.p.v. II2, 12 9.

Fata cea plină de vino-ncoace. Cv. XI, Cr., 19 5.

Are lipici.

3. Are rude printre moaște. Cv. XII, 23 0.

4. * Are să-i ia mistria.

Are să-mi iee mistria. Acd. II, 27 9.

5. * Are să-i ia roatele de la sanie.

6. * Are să-l facă ca pe dracu.

7. * Are să-și scoață din capete. Lg. I, 12 5.

8. * Are să mai vie ăl Nan la găvan.

A dat Nan de găvan. P.p.v. I1, 16 8.

9. * Are să treacă încă multă apă pe gîrlă. Hț., 4.

Are să treacă pînă atunci multă apă pe vale. Hț., 4.

28 0. * Are să verse multe nădușeli. P.u., 55 .

1. Are trecere în orice curte. Hț., 19 2.

2. Are văz de lup si auz de vulpe. P.p.v. III, 22 ; Ht.,

19 9.

3. * Ar fi lăsat la degetul cel mic. P.u., 8.

Nici la degetul cel mic nu te pui. P.p.v., 13 .

4. * Argatul vrednic se cunoaște după mîncare.

Argat vrednic cine are

Se cunoaște pe mîncare, că

Cînd mănîncă îi trosnesc fălcile. P.p.v. II2, 48 ;

Hț., 6.

5. Arici fără ghimpi nici cum poate fi. G.

6. Ariciul cu meșteșug se prinde. P.p.v., 10 7.

Ariciul cu meșteșug se prinde si vrabia cu mei.

P.p.v. 11 ,12 3; Hț., 6.

7. A ridica capul. Bz., 43 .

8. Aripa cînd se frînge, pasărea zace în sînge. G.

Îi smulgi o aripioară, d-aci nu mai zboară. P.p.v.

I, 13 4; Hț., 6.

9. * Armăsarul bun se vinde din grajd. Hț., 6.

Calul bun se vinde din grajd. P.p.v. 96 , 17 2; Hț., 2

Calul bun din grajd se vinde

Și mai bun preț pe el prinde. Hț., 23 .

29 0. Armăsarul cînd îmbătrînește ajunge la rîșniță.

P.p.v. IIa, 64 ; Hț., 6.

1. * Arțagul își găsește pîrțagul. P.p.v., 10 7; Hț., 6.

2. * Ai rupt inima tirgului.” P.p.v. II1, 72 ; Hț., 79 .

3. * A rupt-o d-a fuga.

Rupînd-o d-a fuga. Lg. II, 91 .

O rupse d-a fuga. Lg. III, 70 ; Sn2, 14 ; P.u., 40 .

O rupe d-a fuga peste toate gardurile și umple bojii.

Cv. I, In. 23 .

4. Ar veni desculț șapte hotare pentru (cutare lucru).

Cv. V, SI., 27 .

5. Ar vrea să facă și el

Dar nu știe în ce fel. P.p.v. I, 10 ; Hț., 53 .

6. Arvunează din vreme pe fericita muncă. P.p.v., 41 ;

Hț., 11 4.

7. * Așa am cumpărat-o, așa o vînz. P.p.v., 11 5; Hț., 6.

Cum am cumpărat-o așa o vînz. Lg. I, 14 1.

Ți-o vînz în cît am cumpărat-o. Cv. III, Al., 25 0.

8. * Așa e lumea.

Așa e lumea asta. Hț., 93 !

9. * Așa i-a fost orînda.Sn.2, 11 7.

Așa i-a fost norocul.

30 0. Asa mi-e drag să fie omul: fătat nu ouat. Cv. X,

Cr., 38 0.

1. Așa-mi miroase treaba. Cv. XIII; J.Ng., 30 .

2. A sări gardurile prin grădinile vecinilor. Cv. IV,

Al., 30 8.

3. A sări în coada cucoanei. Bz., 46 .

4. * A sărit groapa.

A zis hopa

Și-a sărit groapa,

Dar de mult era să-i cînte popa. P.p.v. II2, 16 0;

Hț., 46 .

A ieșit și moș din coș. G.

Era să-i cînte popa, dar a sărit groapa. Hț., 15 0.

5. * Așa se înșală copiii. G.

6. Așa-s fetele, cînd senin,cînd ploaie. Cv. V, Al., 14 0.

7. Așa ți se cade că pînă acum ai fost casap cailor, iară acum te făcuși doctor să-i vindeci. Ț2, 50 .

8. * Așa vine vorba. Al., 26 ; O.p.k., 13 4; P.u., 2.

9. A zburat odată de la mînă, s-a dus. P.p.v., 15 1.

A zburat odată de la mine s-a dus. Hț., 17 0.

31 0. * A zburat puiul cu ața

Tocmai cînd era dulceața.

A zburat puiul cu ață

Tocmai cînd era dulceață. Bz., 50 ; Hț., 15 6.

1. * A zburat puiul cu teiul

Tocmai cînd era temeiul.

A zburat puiul cu tei

Tocmai cînd a fost temei. Bz., 50 ; Hț., 15 6.

2. A. scăpat ca cîinele de lanț. P.p.v. II, 29 ; Hț., 17 0.

3. * A scăpat ca din gura lupului. P.p.v. II1, 29 ; Hț., 17 0.

4. * A scăpat cu fața curată. Lg. II, 11 1; P.u., 11 9.

Scapă cu față curată. Lg. I, 66 .

A scăpa cu fața curată. Bz., 41 .

5. * A scăpat scurt de coadă. P.p.v. II2, 29 ; Hț., 17 0.

6. * A schimbat căciula. Hț., 21 .

7. * A scoate cuiva și dinții din gură. Aed. II, 10 44 .

A scoate și măselele cuiva. Aed. II, 24 9.

8. Ascultă cuculpînă îți cîntă. P.p.v. II, 71 ; Hț.,40 .

9. * Ascultă din zece vorbe si una a muierii. P.p.v. I2,

15 3; Hț., 19 5, 20 5,

32 0. * Ascultă-l dacă ai vreme. Hț., 20 8.

1. Ascultă pe mai-marele tău, stăpînește pe mai micul tău. P.p.v., 95 .

2. Ascultarea e viată, iar neascultarea moarte. P.p.v.

II2, 10 9; Hț., 6.

3. Ascunde-ți ciomagul de ciini că mai rău te mușcă. G.

4. A se așeza la învoială. Bz., 42 .

5. * A se deochia.

A se deocla. Aed. I, 10 46 .

6. * A se încăiera. P.u., 6.

7. A se înfășură pe undeva. Bz., 41 .

8. A se înglodi oastele (se zicea de oștirea ce se rînduia în falange sau gloate adînci). Bz., 47 .

9. A se îngrădi cu cineva. Bz., 46 .

33 0. A se lua de gînduri. P.u., 33 ; Lg. II, 2.

1. A se lua după gura lumii este a da de prăpastie. Lg.

I, 14 8.

A ajuns de malul rîpei. Cv. I, Al., 28 0.

2. A se lupta călare, nu privește la fieșcare. G.

3. A se lupta fățiș și pieptiș. Cv. VII, Al., 36 9.

4. A semănat castraveți

Și au răsărit scaieți. P.p.v. I2, 4; Bz., 56 ; Hț., 39 .

5. * A se pune în c… și în cap. Acd. I, 42 8.

A se da în c… și în cap. Acd. I, 10 01 .

6. * A se ținea mare. A vorbi mare. Acd. II, 24 0.

7. A se trage cu cineva în degete. Acd. I, 10 31 .

8. A se umplea de suflet. Bz., 45 .

9. A-și șterge nasul pe undeva. Bz., 42 .

34 0. * A sosit alba în sat. Lg. I, 13 7; III, 24 .

Începe a intra alba în sat. Lg. III, 57 .

1. A spune între cutare (față cu cutare). Bz., 42 .

2. * Ai spus-o verde în ochi. Cv. XI, Bg., 13 7.

3. Aș spune un vis, dar nu pot de rîs. G.

4. * A sta copăcel. Acd. I, 92 2.

5. Astăzi am plecat și mîine cît mai avem? G.

A pornit în cale lungă

Și va-ndată să ajungă. P.p.v. I2, 82 ; Hț., 22 .

6. Astăzi cînd are parale mănîncă zaharicale și cînd se caută mîine, n-are cu ce să-și ia pîine. P.p.v., 50 .

Astăzi cînd are parale mănîncă zaharicale. Hț., 14 1.

7. Astăzi cîți mîncăm și bem

Și mîine nu mai suntem. P.p.v. I1, 14 0.

8. Astăzi faci rău cuiva, or ce

Mîine altul ți-l întoarce. P.p.v. I2 75 ; Hț., 16 0.

9. Astăzi ploaie și mîine ninsoare și poimîine soare. G.

35 0. Astăzi să mănînci cît un bou, mîine ceri să mănînci cît doi. P.p.v., 50 .

Astăzi să mănînci cît un bou

Mîine să ceri din nou. Hț., 18 .

1. * Asta e asta. P.p.v. 11 ; Hț., 22 .

2. * Asta e boală cu leac. P.p.v., 15 8.

Asta e boală cu leac, am eu ac de cojocul tău. Hț., 17 .

3. * Asta e deosebit de bașca. Cv. XI, Cr., 19 3.

4. Asta e mai rău decît: poftim la masă. Cv. XI, Cr., 17 7.

5. A sta înaintea cuiva ca luceafărul. Bz., 45 .

6. A sta în cucuiata. Bz., 42 .

7. Asta mi-a fost soarta. Hț., 17 8.

8. * Asta nu e de nasul vostru. Aed. II, 36 5.

9. Asta nu miroase a nas de om. Cv. XI, Cr., 17 4.

36 0. * Așteaptă ca mortul colacul. Lg. I, 56 ; Hț., 11 1.

Aștept în tot vacul

Ca mortul colacul. P.p.v. II2, 14 7; Hț., 19 9.

A aștepta ca mortul colacul. Acd. I, 77 4.

1. Așteaptă ca porcul muchea toporului. G.

Așteaptă ca porcul muchea la cap. P.p.v. II2, 49 .

2. * Așteaptă la mîna altuia.

E rău cînd aștepți la mîna altuia. P.p.v., 15 6.

3. Așteaptă turburarea apei. G.

4. * Astea-s vorbe.

Astea sunt numai niște vorbe. P.p.v. III2, 3.

5. Ast lucru l-aș face îndată,

Dar n-are cine să mă bată. P.p.v., I2, 10 7.

6. A stoarce cuiva ceapa, lemonia în nas. Aed. II, 36 5.

7. * A suflat în fundul oalei. P.p.v. I2, 11 1.

8. Aș veni diseară la voi, dar mi-e rușine de cîini.

Cv. XI, Cr., 24 .

9. A ține clanță cu oricare avocat. Cv. V, Al., 13 9.

37 0. * Atîta pagubă cît si dobîndă. Hț., 13 9.

Atîta pagubă. O.p.k. 18 3; Cv. XIII, J. Ng., 29 ;

XIII, Cgl., 25 0.

1. Atît de treabă ce este

Numai juje îi lipsește. P.p.v. III2, 39 .

2. Atît făina cît și aluatul, tot cu împrumutare. G.

3. A trage din coarnele plugului. Bz., 44 .

4. * A trîntit o gugumănie. Cv. IV, Al., 31 5.

5. * A trecut un deal, o vale și o limbă de pădure. H.p.t.,

30 8.

6. * A treia zi după înfierbințeală. G.

7. * A trecut baba cu colacii. G. ; Hț., 8.

Ți-a trecut baba cu colacii. P.p.v., 13 3.

A trecut baba cu colacul. Ț2, 99 .

Trece baba cu colacul. Cv. V, SI., 2.

8. * A trecut preste răscoale.

Trece preste răscoale. P.u., 95 .

9. * A trecut si prin ciur și prin dîrmon.Lg. I, 49 ;Sn1. ,

1, 80 .

Este trecut prin ciur și prin sită.Cv. VIII, Al., 38 0.

Cernut și prin sită și prin ciur. Cv. IX, Lb. 2.

Trecut prin ciur și prin dîrmon. P.p.v., 17 2.

Trecut și prin ciur și prin sită. G.

Lucru sau om trecut și prin ciur si prin ciurel. Acd.

I, 71 1.

38 0. * A tunat și i-a adunat.

A tunat și ne-a adunat. G.

Parcă a tunat și i-a adunat. P.p.v. II, 13 6.

1. * A turna bobocilor. Bz., 43 .

2. * Aude în gură ca cucul.

3. Auzea cîinii în Giurgiu. Cv. XIII, Cgl., 24 8.

4. * Aude toaca în cer.

5. A umbla cu patru în hățuri (patru cai). Bz., 42 .

6. A umbla lupiși. Br., 44 .

7. Au mă fă cumsecade, au te lasă. Ț2, 70 .

9. * A umbla cu mîinile în miere și a nu-ți linge degetele nu se poate.

A băga mîna în miere și a nu-ți linge degetele nu se

poate. P.p.v., 82 Hț., 10 4.

Bagă mîna în miere și degetul îți linge. Hd. R. t., 18 .

Să-ți bagi degetul în miere ș-apoi să nu vrei să-l lingi ar fi o prostie. Hd. R. p. 10 4.

Cînd umbli cu mierea, lingeți degetele. N.p.t., 24 9.

Cine-și bagă mîna în miere își linge degetele. Bz., 55 .

Ca să simți dulceața mierei trebuie să lingi degetul ce-l bagi în miere. G.

Cel ce umblă cu miere își linge degetele. Acd. II, 16 9.

Aurul în foc se lămurește. Hț., 75 .

39 0. Aurul nu se unește nici cu fierul, nici cu oțelul. G.

1. Au tăbărît ca furnicile la stejar. P.p.v. II2, 73 ; Hț.,

18 2.

2. Au venit sălbatecii

Să-mpace domesticii. P.p.v. III, 25 .

A venit sălbatecul

Să-mpace pe domesticul. Hț., 17 4.

3. A veghea voia cuiva. Bz., 45 .

4. A veni într-ale sale. Bz.. 45 .

5. * A venit cotul la măsură.

A venit tabla la cot (com. de Tocilescu).

6. A venit moș Ene pe la gene.

Enache se pune pe gene. Cv. IX, Cr., 28 4.

7. A venit și vremea mea. Cv. IX, Gn., 57 .

8. A venit sulemenită si se duce terfelită (zăpada).

P.p.v., 17 5; Hț.,18 2.

9. Averea e ca o baltă, cum faci un șănțuleț, toată se scurge. Hț., 7.

40 0. * Averea străină nu ține de cald.

Averea voastră nu ne ține de cald. Acd. I, 32 4.

Lucru strein nu ține de cald. P.p.v., 74 ,

Vorba ta nu-mi ține de cald. Acd. I, 32 4.

Haina străină nu ține de cald.

Hainele împrumutate nu țin de cald. P.p.v., 17 6.

1. Avuția nici o iubi foarte, nici o urî. L., 27 .

2. A visat că s-a-nghimpat

Și-umblă la picior legat. P.p.v., I2, 10 5; Hț., 79 .

3. * A vrut norocul cu mine. Hț., 12 4.