B

4. Ba, aia e vorba. Cn. VII, 36 7.

5. Baba bătrînă nu se teme de vorbă groasă. N.p.t.,

25 1.

Baba bătrînă nu se sperie de drugă groasă. P.p.v., 88 .

6. Baba călătoare n-are sărbătoare. P.p.v., 13 2.

7. Babă

Carabă. Cv. IX, Pl., 19 0.

8. * Ba e rață, ba e rățoi. Bz., 39 ; Hț., 7.

9. Ba e tunsă, ba e rasă. Bz., 59 ; Hț., 7.

Ba că o fi una, ba că o fi alta; ba că tunsă, ba că rasă. Lg, I, 22 .

C-o fi tunsă, c-o fi rasă. Cv. XIII, Cgl., 41 0.

Tu îi zici rasă, ea îți zice tunsă. P.p.v., 10 4.

Eu zic tunsă și el rasă

Nu șLiu la ce o să iasă. P.p.v. II, 15 8; Hț., 19 3.

41 0. * Bagă fiori în oase. Lg. II, 11 .

1. * Bagă-ți mințile în cap. F., 56 .

2. * Bagi pe dracul în casă cu lăutari și nu-l poți scoate cu sute de arhierei. P.p.v., 10 1.

Bagi pe dracul în casă cu lăutari

Și nu-l poți scoate cu arhierei. Hț., 48 .

Să aduci pe dracul în casă cu lăutari și nu-l poți scoate cu sute de arhierei. Hț., 48 .

Să aduc pe dracul în casă cu lăutari și apoi să nu-l pot scoate cu o mie de popi. Cv. XI, Cr., 28 .

Aduci pe dracu cu lăutari în casă. P.p.v., 10 5.

3. * Băierile inimii. F., 52 .

4. * Bani albi pentru zile negre, F.. 28 8.

Strînge bani albi pentru zile negre. P.p.v., 59 .

Bani albi de zile negre. G.

5. * Bani au și țiganii, dară cinste?

Bani au și țiganii. P.p.v., 16 2; Hț., 8.

6. Banii din mînă îi scapă

Ca ciurul cum ține apă. P.p.v., III, 69 ; Hț., 9.

7. * Banii fac pe bani.

Banii fac bani. Hț., 9.

Banul face bani si păduchele păduchi. P.p.v. II2;

Hț., 74 .

Banul face banii

Și păduchele păduchi. Hț., 10 .

Cu bani faci bani. Hț., 8.

8. * Banii la bani trag.

Banul bani unde zărește

Colo se rostogolește. P.p.v., II, 74 .

Banul bani unde găsește

Acolo se rostogolește. Hț., 9.

9. Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce banii. P.p.v., 28 ; Hț., 9.

42 0. * Banii strîngătorului pe mîna cheltuitorului.

P.p.v., 63 . Banii strîngătorului intră pe mîna cheltuitorului .N.p.t., 24 8.

Banii strîngătorului

În mîna cheltuitorului. Hț., 9.

1. * Banii sunt rotunzi, bată-i să-i bată! Îți scapă printre degete și se duc d-a dura.

Banul e făcut rotund, lesne se rostogolește. P.p.v.,

58 ; Hț., 9.

2. * Banii te învață ce să faci.

Banii pe om îl învață

Ce să facă în viață. P.p.v., II2, 74 ; Hț., 9.

Cînd vei avea-n pungă banul

El îți face în cap planul. P.p.v. II2, 27 5; Hț., 10 .

Cu bani poate omul face

Orișice lucru îi place! P.p.v. II2, 75 ; Hț., 8.

3. Ba nu-nțeleg cîtu-i negru sub unghie. Hț., 34 .

4. Banul ascuns în pămînt nici crește, nici rodește. G.

5. Banul e ciocoi de uși mai multe. P.p.v. III, 28 ; Hț., 9.

6. * Banul este ochiul dracului. Hd.R.p. 95 ; P.p.v.,

82 ; Hț., 10 ; Acd. 1, 4, 31 .

Paraua, ochiul dracului. G.

Banul, ochiul dracului. G.

7. Banul grăiește. G.

8. * Banul muncit plutește d-asupra apei.

Banul muncit nu se prăpădește. P.p.v., 59 ; Hț., 10 .

9. Banul, pasăre cu aripi. G.

43 0. * Banul rău nu se prăpădește.

Banul rău nu se pierde. N.p.t., 25 0; G.

Banul rău nu se pierde niciodată. Bz., 49 ; Hț., 10 .

Banul roșu nu se pierde lesne. Hț., 10 .

1. * Banul te bagă afund, banul te scoate. P.p.v., 82 .

Aurul deschide raiul. P.p.v. III2, 27 ; Hț., 7.

2. Barba lasă să se ducă, capul să trăiască. P.p.v.,

13 4; Hț., 10 .

3. * Barbă mare, dar minte n-are.

Barbă lungă pînă-n burtă

Și minte pînă-n gît scurtă. P.p.v. I2, 88 ; Hț., 10 .

Cine are barbă mare, minte nici cum are. G.

4. Bărbat bun si usturoi dulce nu se poate. P.p.v., 10 5 ;

Hț., 10 .

5. Bărbatul încă zace mort în casă si mă făcui de rîsei.

P.p.v. III, 7.

6. Bărbatul s-aducă cu sacul, muierea să scoață cu acul, tot se isprăvește. P.p.v., 10 5; Hț., 16 5.

7. Bărbatul să fie puțintel mai frumos decît dracul.

P.p.v., 10 6; Hț., 10 .

S.* Bărbatul temător își învață nevasta curvă și stăpînul

scump sluga hoață. P.p.v., 10 5.

Bărbatul temător își învață nevasta c… Hț., 10 .

9. * Bătaia este ruptă din rai.

Bătaia e din rai. At., 51 4; N.p.t., 25 1 ; P.p.v., 20 .

Frica e din rai sărmana. Cv. IX, Cr., 34 0.

Bătaia e din rai totdauna. Hț., 11 .

44 0. * Bătaia și ocara nu se întoarce niciodată. P.p.v., 7.

1. Bate-mă cucuie. Cv. II, SI., 3.

2. Bate cîmpii. P.u., 12 5.

A bate cîmpii. Aed. I, 12 7; Bz., 47 .

3. * Bate fierul pînă este cald. N.p.t., 24 7; P.p.v., 95 ;

G.; Bz., 62 .

Cu graba bate fierul pînă e fierbinte. Ț2, 15 9.

Bate fierul pînă e fierbinte. N.p.t., 26 3.

Să batem fierul pînă e cald. Cv. XI, Bg., 61 .

Bate fieru pînă cînd e cald. Aed. 4, 1, 12 6.

4. * Bate la ochi. Jp.o., 13 0.

5. Bate nucile pînă nu pică frunza. Hț., 12 5.

6. * Bate poduri.

Bate pietre. Inginer de poduri. Numără pietrele.

A bate podurile. Acd. I, 10 7.

Bate ale drumuri. G.

7. * Bate șeaua să priceapă iapa. N.p.t., 25 1; Cv. VI,

Sl., 10 9; G.; Leg. II, 61 ; Hț., 17 5.

Bate șeaua. Cv. IV, Al., 31 4.

Bate samarul să priceapă măgarul. P.p.v. If, 14 4;

Hț., 16 5.

8. * Bate și ți se va deschide, cere și ți se va da. G.

Bate și ti se va deschide, cere si ti se va da, caută și vei afla (Sf. Evang.). P.p.v! II2, 29 .

Bate și ți se va deschide. Hț., 11 .

9. Bate-te cu săgeți de argint de vroiesti să biruiești.

P.p.v. III, 27 ; Hț., 11 .

45 0. Bate toba la urechea surdului.

Degeaba bate toba la urechile surdului. Cv. XII, 18 6.

1. * Bate tot într-o parte.

A bate tot într-o parte. Bz., 42 .

2. Bate ușile. Acd. I, 12 7.

3. Bat-o concina. Cv. III, Al., 24 6.

4. * Bătut, făcut măr. Lg. I, 11 8.

5. * Bea de se turtește și cocă se face. P.p.v., 1 ; 16 4.

6. * Bea nițică apă ca să-ți treacă de sperietură.

Bea nițică apă rece,

De sperietură-ați trece. P.p.v. III, 33 ; Hț., 4.

7. * Bea pînă își îneacă pipota.

Bea, pipota își îneacă,

Altul ca să nu-l întreacă. P.p.v. I, 11 0; Hț,, 12 .

8. Belciug de aur la rîtul porcului. P.p.v., 57 ; Hț., 12 .

9. Belește boul pînă a nu-l tăia, G.

46 0. Băsina vîntului sau cum si l-a luat pe șin a si răsuflat. G.

1. * Beția este usa tutulor răutătilor. P.p.v., 1, 11 1; Ht.,

13 .

2. Beția tinereții întrece pe a vinului. P.p.v., 17 6;

Hț., 13 .

3. Beți și mîncați și de gaură să nu vă depărtați. G.

4. * Bețiv împărătesc. P.u., 10 4.

5. * Bețivul cînd este beat

li pare că-i împărat. P.p.v. I, 11 2.

Bețivului cînd este beat

I se pare că e împărat. Hț., 13 .

6. * Bețivul cînd trece puntea închide ochii să nu vază apa. P.p.v., 55 ; Hț., 13 .

7. * Bețivul de toți e arătat cu degetul.

Bețivul

De mic și mare în sat

E cu deștul arătat. P.p.v. II2, 11 1.

Bețivul de mic și mare în sat

E cu degetul arătat. Hț., 13 .

8. * Bețivul își tot spală gîtul cu apă de sapă de teamă să nu ruginească. Sn., 56 .

9. Bețivului și dracu îi iese cu oca înainte. N.p.t,, 25 0.

47 0. Bătrînetele nu vin singure, ci cu multe nevoi.

P.p.v., 17 2; Hț., 13 .

1. Bătrînul amorezat e ca piroșca cu pîsat. N.p.t,, 25 1.

2. Bătrînul iubește pentru tînăr si tînărul pentru bani.

P.p.v., 10 7; Hț., 13 .

3. Băutura bețivă stinge virtutea și norocul tînărului.

L., 23 .

4. Bine, bine peste bine

Cînd vine e tot mai bine. P.p.v.; Hț., 14 .

5. * Bine că nu a dat Dumnezeu omului mai multe guri.

Bine că nu a dat Dumnezeu omului mai multe gure.

Acd. I, 14 4.

6. Bine-i cîntă cucul. G.

7. Bine este cu doi,

Și noi, neică, amîndoi.

Bine era mai de mult,

Dar noi neică n-am știut. P.p.v. III, 54 .

8. Binele ce-l faci la oricine

Ți-l întoarce vremea care vine. P.p.v. II2, 21 ; Hț., 15 .

9. Binele de rău te scapă,

Să i-l arunci chiar și în apă. P.p.v. I2, 72 ; Hț., 15 .

Binele pe om îl scapă

Cu vreme de foc și apă. P.p.v. II2, 20 ; Hț., 15 .

48 0. Binele zic nu se face

Numai la cine-ți place.

Ci binele este bine

Să-l faci la fieștecine. P.p.v. II2, 20 .

Binele nu se face

Numai la cine-ți place,

Că binele este bine

Să-l faci la fiecine. Hț., 15 .

1. Bivolul nu se teme de purece. Bz., 60 ; Hț., 16 .

2. * Blagoslovenia părinților întărește casele fiilor. P.p.v. II2, 10 9.

Binecuvîntarea părinților

Întărește casele fiilor. Hț., 14 .

3. Blînd și dulce ca un mănunchi de ghimpi. G.

4. Blestemul de la săraci nu cade pe copaci. Cv. VII,

Al., 38 0.

5. * Bobind pe ici, pe colea, ciat, pat. Cv.VIII, t. II, 23 4.

6. Boboci pe gîste vor să le învețe să înoate. G.

7. * Bob numărat. Cv. I, Al., 28 1 ; IV, 33 8.

Mă silesc să te arăt bob numărat. Cv. II, J.Ng., 44 .

8. * Boierul e tot boier, măcar de-ar fi încins cu tei.

P.p.v., 16 6; Hț., 16 .

Boierul încins și cu tei tot boier este. Jp.o., 13 0.

Boierul e tot boier și încins cu funie de tei. Bz., 54 .

9. Boierii țin fumul de pe urma săracului. Bz., 55 ;

Hț., 16 .

49 0. Bogăția rămîne la nebun. P.p.v., 63 ; Hț., 16 .

1. Bogatul greșește și săracul cere iertăciune. P.p.v.

III, 28 .

Bogatul greșește și săracul își cere iertăciune. Hț., 16 .

2. Bogatul mănîncă cînd îi e foame și săracul cînd găsește. P.p.v., 47 .

3. * Bogatul se plînge mai rău decît săracul.

Bogatul mai tare se plînge decît săracul. P.p.v., 15 6.

4. Bogatul se scarpină si săracul socoteste că caută să-i dea. P.p.v., 13 6; Hț., 17 .

5. * Boii ară și caii mănîncă. Cv. XII, Cr., 25 8.

Orzul îl ară boii și-l mănîncă caii. P.p.v., 13 4.

Boul ară și calul mănîncă. G.

Boii ară orzul și caii îl mănîncă. Bz., 60 ; Hț., 17 .

6. * Boii se leagă cu funia, iară oamenii cu cuvîntul.

Boul se leagă de coarne și omul de limbă. P.p.v.,

6; Bz., 57 .

Boii se leagă cu funia, oamenii cu vorba. Acd. I, 12 67 .

7. Boii uniți la pășune

Lupul nu-i poate răpune. P.p.v. II2, 15 7.

8. * Boul lui Dumnezeu. P.u., 96 .

Mielul lui Dumnezeu. Aed. II, 31 3.

9. * Boala lui e sănătatea noastră.P.p.v.III2, 65 ,Hț., 17 .

Boala împăraților e ca sănătatea noastră. Cv. X,

Cr., 10 7.

50 0. Boala vine cu olacul și se duce cu carul mocănesc.

Boala intră cu carul și iese pe urechia acului. G.

Boala intră ca prin roata carului și iese ca prin urechea acului. P.p.v., III2, 14 2; Hț., 17 .

Boala vine cu carul

Și iese cu acul. Bz., 50 ; Hț., 17 .

1. Boldul domnului tîmp să fie. G.

2. Boale să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule.

P.p.v. III, 14 0.

Boale să le dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule.

Hț., 17 .

3. Bolnavul credință n-are

Cînd geme cerînd mîncare. P.p.v. III, 13 9.

4. * Bolnavul multe zice și sănătosul face ce știe. P.p.v.,

82 ; Hț., 18 .

Bolnavul multe zice, dar doctorul ce știe face.

P.p.v. II, 38 .

Bolnavul zice o mie

Doctorul face ce știe. P.p.v. III2, 14 0; Hț., 18 .

5. * Bondocul oriunde se va urca tot bondoc rămîne. G.

6. * Bordeiul fie cît de rău, măcar d-ar sta in papainoage, numai să fie al tău.

Un bordei să ai, numai să fie al tău. P.p.v., 17 5.

Căsuța, deși cam strîmticică, sunt fericit în ea, căci este a mea. S., 26 .

7. Bostană fără pîndar.

8. * Boul cu bivolul anevoie trag la jug. G.

9. Boul cu încetul departe merge; de-l silești se poticnește. G.

51 0. * Boul se leagă de coarne si omul de limbă. P.p.v. I,

20 ; Hț., 18 .

1. * Brînză bună în burduf de cîine. N.p.t., 24 0; P.p.v.,

57 ; G.; Bz., 50 ; Hț., 19 .

Brînză bună în utre de cîne. Aed. I, 25 4.

2. Brînză de capră strică și pe cea de oaie. Hț., 19 .

3. * Braslă veselă și ușoară. O.p.k., 51 .

4. Brezaia cît de mult se va găti, tot brezaie rămîne. G.

Cît de mult să împodobești cu aur și cu argint pe cel mai frumos măgar, tot măgar se socotește. G.

5. Broscoiul cînd începe, toate celelalte broaște după el strigă. G.

6. Buba cap nu face

Pînă nu se coace. P.p.v. I, 60 ; Bz., 58 ; Hț., 19 .

7. Buba îl mistuiește și el se rumenește. G.

8. * Bucata bună, cine o leapădă. G.

9. Bucata mai mare decît fărîmitura. G.

52 0. * Bucatele de la masa altuia sunt mai cu gust.P. p.v.,

65 ; Hț., 19 .

1. * Bucatele fură bune; dară n-a știut nașa să le puie

(povestea țiganului).

2. Bucățică ruptă din tată-său. Cv. XI, Bg., 60 .

3. Bucuria si scîrba sunt două surori, care una după

alta aleargă. Ț2, 20 5.

4. * Bufnița nu clocește privighetori. Hț., 19 .

5. Bumbăcarul nu se uită cu ochi buni la cîinele alb.

P.p.v., 64 ; Hț., 19 .

6. Bună dimineața ochelarilor,

Rămîneți sănătoase fetelor. G.

7. * — Bună ziua, nea Istrate.

— Șapte boboci de rață, frate.

— Mă, Istrate, tu ești surd.

— Mai văzui pe baltă-un cîrd.

— Bună ziua, nea Istrate,

— Doi boboci de rață, frate.

— Mă, Istrate, tu ești surd.

— Mai era colea un cîrd. P.p.v. I2, 86 .

8. Bună ziua, toată ziua si din cap la toți mereu moț!

P.p.v. III2, 63 ; Hț., 46 .

9. Bună e mînecă lungă

Dar pînza nu va să ajungă. P.p.v. I2, 16 1.

53 0. Bună e polița, dar zăbovește la plată. G.

1. Bună e si mămăliga cînd ne lipsește pîinea. G.

2. * Bună să-ti fie inima! Cv. IX, Cr., 37 6.

3. Bună seara la voi. Cv. VI, PI. 28 .

4. Bunătatea e mai prețuită decît bogăția. L., 23 .

5. Bunătățile fac pe oameni a fi de bun nesm.Ț2, 63 .

6. * Bună țară, rea tocmeală. G. ; Hț., 18 5.

Bună învoială, rea tocmeală. P.p.v., 13 3; Hț., 83 .

7. Bun ciocan te-a ciocănit

Că frumos te-a potrivit. P.p.v. I2, 4.

8. * Bun de dăochi, să o bei cu apă neîncepută. O.p.k.,

17 2.

Să le bei cu apă neîncepută. (Rom. lib., nr. 32 5 din

29 febr. 18 80 .)

9. * Bun de fleoancă. Hț., 20 .

Ca să scape de fleoanca muierii. Cv. VIII, t. I, 20 0.

Bun de gură si palavragiu de frunte. Lg. II, 10 3. Bun de gură.’ O.p.k., 14 9; N.p.t., 24 7; Cv., II,

J. Ng., 51 .

A fi bun de gură, bun de mînă. P., 43 .

54 0. * Bun de gură, rău de lucru. P.p.v., 41 ; Hț., 71 .

Bun de gură

Rău de mînă. Bz., 52 ; Hț., 20 .

1. Bun de minuni. G.

2. * Bun de să-l pui la rană și să se vindece.

Bun să-l pui la bubă. G.

Să-l pui la bubă și să-ți fie de leac. Bz., 50 .

3. Bun e Dumnezeu, meșter e dracu. Cv. V, Al., 13 9;

Bz., 50 ; Hț., 51 .

Meșter mai e dracul. Cv. XIII, 23 4.

Bun e Domnul, mare e noaptea. G.

Meșter e dracu. Cv. VII, Al., 41 5.

Mare e Dumnezeu, meșter e dracu. Cv. XI, Cr., 18 0.

4. * Buni, bucuroși. P.u., 27 .

5. * Bun pentru alții, rău pentru dinsul.

Bun de alții, rău pentru el. G.

6. Bune sunt hainele late, dar la călugări numai sunt

date. G.

7. Buricul pururea în mijloc. G.

8. Burieni se găsesc și în cea mai bună grădină. G.

9. * Burta n-are fereastră să se vadă ce e în ea.

Pîntecele omului n-are fereastră ca să i se vază ce a

mîncat. P.p.v., 49 .

55 0. Butia cînd se umflă începe a piști. G.

1. * Butia cea goală răsună mai tare decît cea plină.

Buțile goale mai mult sunet fac. P.p.v., 17 3 ; Hț., 20 .

Butia seacă sună mai tare decît cea plină. Bz., 52 ;

Hț., 20 .

2. Butia cu un cerc nicicum se leagă. G.

3. Butia îți dă vinul ce are într-însa. G.

4. * Buturuga mică răstoarnă carul mare. P.p.v., 79

Buturuga mică răstoarnă carul cît de mare. Bz.i

53 ; Hț., 20 .

Buturuga mică carul mare îl prăvale. Cv. VI, Al., 13 8.

Pietricela mică răstoarnă carul mare. Acd. I, 47 0.

55 5. Buzele cele mute

Vorbesc pe tăcute. P.p.v. I1, 16 7; Hț., 21 .