Inspirarea te-aripase să atingi înalte culmi,

M-ai chemat să-ți fiu prieten — frați de cruce ne legasem,

O simțire și un cuget să ne turbure jurasem;

Moara ta zăcea devale, liniștită — printre ulmi. — 

Către culmile înalte inspirarea te-aripase

Pentru mine erai zeul unui vis olimpian, 

Visătoarea armonie ce răsare pe pian

Și de care al meu suflet iubitor, s-amorezase. 

Te-aripase inspirarea să atingi înalte culmi,

Și pornisem, mână-n mână printre-a vieții mișelie,

Învrăjbiți ne ducem astăzi în fatala vijelie...

Moara ta zăcea devale, liniștită — printre ulmi — 

    Te-aripase inspirarea să atingi înalte culmi.