Marfa care funcţionează ca măsură a valorii, şi deci nemijlocit sau prin înlocuitor şi ca mijloc de circulaţie, este bani. De aceea aurul (resp. argintul) este bani. El funcţionează ca bani, pe de o parte, acolo unde trebuie să apară nemijlocit ca aur (resp. ca argint), ca marfă-bani, adică acolo unde apare nu doar ideal, cum e cazul cînd funcţionează ca măsură a valorii sau unde poate fi reprezentat, cum se întîmplă cînd funcţionează ca mijloc de circulaţie; pe de altă parte, aurul (resp. argintul) funcţionează ca bani acolo unde funcţia sa, indiferent dacă şi-o îndeplineşte direct sau prin înlocuitor, îl fixează ca unică întruchipare a valorii sau ca unică existenţă adecvată a valorii de schimb în opoziţie cu toate celelalte mărfuri luate ca simple valori de întrebuinţare.