De sfântă dragoste arzând,

Smerire El a învățat

Și legea lui Moisei curmând,

El legea dragostei a dat.

Nu rabdă rău El și mânie,

El pacea propovăduiește,

Și pentru orice avănie

Numai cu bine răsplătește.

Puterea Lui nu-i pământească:

Le dă El orbilor privire,

Și bolnavilor izbăvire

În slava Sa dumnezeiască.

Mărturisire El nu cere,

Căci știe orice cugetare,

Privirea Lui ispititoare

Pătrunde orișice durere;

El tot necazul vindecând

A fost atotmântuitor,

Dar mâna blândă întinzând

El n-au mai fost judecător.

Fiind de Dumnezeu ales,

Prin voia cerului trimes,

El Iordanul au trecut

Și fapte sfinte, minunate

Spre mântuirea de păcate

Aicea multe au făcut.

Acuma luminos, blajin

El iarăși trece-n astă parte,

Și ucenicii de departe

În urma Lui cu toții vin.