La foc s-a așezat,

Ca să se încălzească;

Era afară frig.

Și gloata evreiască

Așa l-a întrebat:

„Dintr-înșii ești și tu,

Din ucenicii Lui?”

Și a răspuns el: „Nu”.

Era afară lună,

Și gerul era mare...

Dar iată prin ogradă

A păsării cântare

Prevestitoare sună.

Și ziua nu-i departe.

Dorm slugile-ostenite.

Și focul nu mai arde...

„Unde-i Iacov, Ioann

Și unde-s alții ucenici?”

El a ieșit. Măcar să strigi, —

Pustiu. Nici un galileean.

Și prorocirea lui Hristos

În gând îndată i-a venit,

Și-ndată el a izbucnit

Într-un plâns greu și tânguios.