Hector îl răpune pe Patrocle

Și, din ambiţia zeiţei, s-a făcut un măcel cumplit. Grecii erau ameninţaţi să fie prăpădiţi cu totul şi azvârliţi în apa mării. Un singur om putea să-i scape, şi-acel viteaz era Ahile, aşa cum plănuise Tetis. El sta însă sub cortul său şi cânta liniştit din liră.

Acuma se ivise vremea când grecii-l vor ruga să vină, ca să-i salveze de pieire. Într-adevăr, chiar Agamemnon şi-a înţeles marea greşeală de a-l fi înjosit pe-Ahile; şi, trimiţându-i o solie cerea să-l ierte pentru fapta nechibzuită ce-o făcuse. I-a trimis-o şi pe Briseis, roaba sa cea îmbujorată, şi alte douăzeci de fete, luate din Troia prizoniere, şi daruri scumpe. Ba-l ruga să-i fie ginere, să-i ia pe o copilă-a lui de soaţă.

Însă Ahile n-a primit. A rămas neclintit în cort. Iară măcelul a urmat mereu mai greu, mereu mai crunt. Însuşi regele Agamemnon a fost rănit, împuns în braţ, şi-a trebuit să părăsească întinsul câmp al bătăliei.

Moartea tăia tot mai flămândă vieţile-aheilor zdrobiţi şi ei fugeau, cuprinşi de spaimă, în faţa cetelor troiene conduse de marele Hector, fiul lui Priam cel bătrân. Fugind, ei ajunseseră lângă corăbiile de lemn, care se legănau pe mare. Şi Hector îşi pusese-n gând să ardă fără nici o milă corăbiile aheiene.

Când au pătruns însă troienii în tabăra lui Agamemnon, s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul. Eroul se numea Patrocle.

— Ahile, a rostit Patrocle, de nu vrei să-i ajuţi pe greci, dă-mi mie zalele şi lancea. Dă-mi oastea ta de mirmidoni. Troienii or să creadă poate că ai intrat chiar tu în luptă, şi asta-i va înspăimânta, îi va goni de la corăbii.

În timp ce grecii se jeleau, cu moartea-n suflet, la corăbii, atâta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit, încât Ahile peleianul i-a întins armele cerute şi s-a-nvoit ca mirmidonii să-l însoţească la război.

Dar după voile lui Zeus, deşi Patrocle s-a luptat, ca vulturul, cu însuşi Hector, până la urmă a căzut.

Cu mare greu, cu mare luptă, abia au izbutit aheii să scape trupul fără viaţă al lui Patrocle cel viteaz din mâinile troienilor. Însă armura lui Ahile, pe care o purta Patrocle, o luase pradă de război fiul lui Priam, dârzul Hector.