Un flăcău îmbrăcat în haine de fată

Însă, aflând zeiţa Tetis de planul lor, s-a temut straşnic că fiul său îşi va da viaţa în faţa zidurilor Troiei.

Îngrijorată, a ieşit din marea verde şi adâncă. L-a chemat lângă ea pe-Ahile, şi văzându-l, i-a glăsuit:

— Te du fără nici o zăbavă în insula unde domneşte regele prieten Licomede17. Acolo ai să te ascunzi în haine femeieşti, Ahile. Cum eşti de alb la chip, frumos, nimeni nu o să deosebească pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu.

Ahile s-a împotrivit. Dar mama, Tetis, i-a cerut să-i dea-ntru-totul ascultare.

Şi, cum Ahile-şi iubea mama şi nu vroia s-o necăjească, a pornit către insulă. Iar Licomede, regele, sfătuit de zeiţa Tetis, l-a-n-veşmântat pe flăcăiandru în haine albe, femeieşti şi l-a ascuns într-un palat, unde stăteau fetele sale.

În acest timp, şi Agamemnon şi Menelau, bătrânul Nestor, şi Palamede şi Ulise îi căutau urma lui Ahile şi nu puteau să i-o mai afle.

De n-ar fi fost prorocul Calha, care vedea în depărtare, n-ar fi putut să-l mai găsească. Dar Calha i-a vestit pe regi că odrasla zeiţei Tetis i-adăpostit de Licomede.

Ei, cin’să meargă pân-acolo? Cine să-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede?