1. Libaţiunile făceau parte din ritualul de închinare în faţa zeilor. Se turna vin sau apă, şi uneori lapte, pe altarele zeilor sau pe carnea animalelor, jertfite. Mai târziu, libaţiuni s-au numit şi beţiile, care se făceau în cinstea zeului Dionisos sau Bachus.
2. Zeul Hermes se bucura de multă simpatie la vechii greci, mai ales pentru că era zeul călătoriilor. Elinii erau dornici să-şi ridice pretutindeni oraşe, în care să facă negoţ şi să adune aur. Iar Hermes, după cum socoteau ei, putea să-i călăuzească pe mare şi pe uscat. El nu avea temple multe în Elada. În schimb, pe drumuri, mai ales la încrucişări şi pe lângă poduri, îi ridicau nişte coloane dreptunghiulare, numite herme, care aveau în vârf chipul lui Hermes. Aceste herme ţineau loc de indicatoare sau tăbliţe, cum sunt astăzi. Cu vremea, aceste herme au fost aşezate la graniţe şi la porţile oraşelor.
Ca să-l cinstească pe Hermes, sculptorii l-au dăltuit în piatră, în marmură, sau chiar în lemn. Cea mai frumoasă operă din toate este aceea pe care însuşi Praxitele a dăltuit-o în marmură de Păros, înfăţişându-l ca pe un efeb cu trupul zvelt, cu chip surâzător, strălucitor de frumuseţe şi vigoare.
O altă operă vestită e o statuie de bronz, în care Hermes, înfăţişat cu aripi la picioare, stă în repaus doar o clipă. Şi-l vezi că aşteaptă să primească numai o poruncă de la Zeus şi să pornească iar pe cale…
3. Pan pe greceşte înseamnă tot. Romanii l-au numit Faun pe zeul Pan. Se pare că panică e un cuvânt care vine de la Pan, de la spaima pe care o stârnea nimfelor ce-l întâlneau. Panică înseamnă teamă, fugă dezordonată. Legenda spune că, provocând panică între perşi, zeul i-a ajutat pe atenieni să învingă la Maraton şi-n alte bătălii.
4. Trestiile de pe malul apelor, cu foşnetul lor misterios, au aţâţat în mod deosebit fantezia elinilor. Ei au născocit această legendă, prin care îşi explicau, în acelaşi timp, într-un chip poetic, şi apariţia instrumentului mult iubit de păstorii elini, atât de popular astăzi la noi – naiul.
5. Naiul în limba elină se cheamă Sirinx, după numele închipuitei nimfe.