8.

Deci cum a fost născut Fiul? Naşterea n-ar fi un lucru mare, dacă ar fi înţeleasă de tine, care nu înţelegi naşterea ta, sau nu înţelegi decât o mică parte şi anume, câtă este ruşine de-a o spune? Şi tu crezi că o înţelegi în întregime? Te-ai osteni mult înainte de a afla raţiunile închegării, formării, arătării legăturii sufletului cu trupul, a minţii cu sufletul, a raţiunii cu mintea, mişcarea, creşterea, asimilarea hranei, simţirea, memoria, amintirea şi celelalte din care eşti constituit; şi care sunt cele ale sufletului şi trupului, cele separate şi cele ce le ia unul de la altul. Căci în desăvârşirea de mai târziu a acestora stau raţiunile naşterii. Spune-mi, care sunt acestea? Dar nici atunci nu vei putea explica naşterea lui Dumnezeu.

Nu o poţi explica în mod sigur. Căci chiar de ai înţelege naşterea ta, nu ai putea înţelege neîndoielnic şi pe a lui Dumnezeu. Iar dacă nu o poţi înţelege pe a ta, cum ai putea înţelege pe a lui Dumnezeu? Căci cu cât este mai greu Dumnezeu de înţeles, cu atât e şi naşterea de sus mai necuprinsă decât a ta. Şi dacă pentru fapul că n-ai înţeles-o socoteşti că nici nu S-a născut, vei desfiinţa multe din existenţele pe care nu le cunoşti şi înainte de toate pe Dumnezeu însuşi. Căci nu poţi spune ce este El, ori cât de îndrăzneţ eşti şi peste măsură de îngâmfat.

Aruncă deci curgerile tale, divizările, tăierile şi obiceiul de a-ţi închipui cele ale firii netrupeşti, ca cele ale trupului, chiar dacă ai putea cugeta ceva demn de naşterea lui Dumnezeu. Cum a fost născut? Încă o dată voi rosti cu dezaprobare: Să se cinstească naşterea lui Dumnezeu prin tăcere107. E mare lucru pentru tine de-a fi aflat că S-a născut. Dar cum, nu vom admite că înţeleg nici îngerii, cu atât mai puţin tu. Voieşti să-ţi explic, cum? Aşa cum ştie Tatăl care L-a născut şi Fiul care a fost născut. Ceea ce e mai presus de aceasta este ascuns de un nour108 şi scapă vederii tale slabe.