Cîte le zice omul sînt toate vorbe. 

Și minciuna este vorbă. 

Dar 

Vremea descoperă adevărul. 

A mînca usturoi și gura a nu-ți puți nu se poate. 

Însă 

O minciună bine ticluită plătește mai mult decît un adevăr. 

Cu o minciună boierească treci peste granița nemțească. 

Cînd vede omul nevoia, vorbește cum nu-i e voia. 

Dar și 

Cine a mințit o dată nu să mai crede cînd spune și adevărul. 

Își mănîncă credința, ca țiganul biserica. 

Cine se învață mincinos, cînd spune adevărul, se bolnăvește. 

        Însă 

Cine poartă plosca cu minciunile nu o duce mult. 

Își sparge dracu opincile. 

Tigva nu merge de multe ori la apă, că or să sparge, or crapă. 

Cu gogoși de tufă nu se-nnegresc sprîncene. 

Mai bine șezi strîmb și vorbește drept. 

Dacă nu știi să văpsești, nu te pune să mînjești. 

Mai lesne de a vorbi adevărul decît minciuna.