THOEMON SOTERIOLOGUL.

Luxor, 6 ianuarie.

NU ERA DE AJUNS interpretul piramidelor şi animatorul mumiilor: azi un alt vizionar a venit să se împiedice de mine. Îl cheamă Thormon şi se laudă că ar fi strănepotul unui sacerdot al lui Amon-Ra. Mi s-a părut a fi un aventurier levantin, care caută bani. E înalt, puternic, cu un obraz rotund de culoarea scorţişoarei, brăzdat de cicatrice roşcate.

Mi-a declarat că meseria sa e soteriologia, adică ştiinţa liberărilor.

— Toate popoarele antice, mi-a spus el, au crezut în metempsihoză şi azi încă o mare parte din India mai crede. Şi primitivii, mai aproape decât noi de adevărul revelat, nu fac deosebire între oameni şi animale: un om, după credinţa lor, poate să se transforme în animal şi un animal în om. Dacă Africa cunoaşte oameni-tigri, Europa cunoaşte oameni-lupi. Pe de altă parte, psihologii, zoologii, crescătorii şi îmblânzitorii au recunoscut, în cele mai multe animale, urme de inteligenţă omenească. Faimoasele experienţe cu caii de la Elberfeld şi cercetările lui Koehler asupra maimuţelor, au arătat clar că de acum înainte psihologia animalelor nu e cu mult deosebită de cea umană, ceea ce confirmă în mod decisiv teoria care vede în animale reîncarnarea sufletelor omeneşti.

Dacă metempsihoză e adevărată, trebuie să admitem că în cea mai mare parte din animale se găseşte închis sufletul unui om. Atunci, se impune conştiinţei noastre morale întrebarea: cum să eliberăm atâtea suflete încarcerate? În ce fel să redăm acestor oameni, reapăruţi sub formă de animale, vechea lor identitate?

În faţa acestei opere de mântuire, orice alt ideal omenesc dispare. Unii din semenii noştri şuieră sclavia foamei şi a muncii, dar ei sunt măcar oameni. Pot vorbi, iubi şi mai ales posedă mâini, aceste miraculoase instrumente pe care nici o maşină nu va ajunge să le egaleze. Gândiţi-vă ce chinuri aţi îndura, dacă sufletul dumneavoastră după moarte ar fi închis în pielea păroasă a unui urs sau în solzii unui şarpe! Să gândeşti şi să doreşti ca orice creatură omenească şi să fii silit să trăieşti ca o brută, fără să ai măcar mângâierea cuvântului, a râsului şi a milei de altul!

Eu m-am consacrat de douăzeci de ani căutării secretului care ar transforma iar pe animal în om. Cei antici ne-au lăsat nu numai amintirea metamorfozei omului în animal, dar şi a animalului în om. Din nefericire însă ei n-au insistat asupra metodelor întrebuinţate, pentru ca să obţină această întoarcere. Numai Homer şi Apuleius fac unele aluzii, dar nimic mai mult. În Odiseea, Circe unge pe tovarăşii lui Ulise cu un balsam, pentru ca din porci să se prefacă iar în greci; şi măgarul lui Apuleius se face iar om. Dar, vai, tradiţia nu ne-a transmis reţeta filtrului Circei şi oricâte amestecuri am încercat, porcii au rămas din nefericire tot porci. De mai multe ori am silit pe măgari să mănânce trandafiri, dar fără nici un rezultat: ori în acei măgari nu era ascuns nici un om, ori că e nevoie de o specie de trandafiri azi dispărută.

Un savant englez, domnul Wells, sfătuieşte să se întrebuinţeze educaţia directă, aşa cum era practicată de doctorul Moreau. Am încercat şi aceasta, dar cu aceleaşi rezultate: se pare, după oarecare timp, că animalele îşi recapătă conştiinţa lor de oameni, dar, după o scurtă revenire recad în starea de pură animalitate. Nu sunt pe calea cea bună: e nevoie de un reactiv exterior, cu efect imediat.

Dar motivul principal pentru care nu mi-am ajuns încă scopul, este sărăcia mea. Am şi obţinut, în teorie, două formule, pe care le consider sigure; dar pentru a le pune în practică trebuiesc multe luni de lucru şi mai cu seama substanţe minerale şi vegetale greu de găsit şi deci foarte scumpe.

Dumneavoastră sunteţi un om de inimă şi nu veţi rămâne nesimţitor la disperarea zilnică a atâtor milioane de fraţi de-ai noştri, închişi în pielea animalelor, în toate părţile pământului. Sunteţi bogat şi puteţi să mă ajutaţi. Se va scrie într-o zi, în istorie, că mulţumită lui Gog s-a întemeiat Soteriologia şi că nenumărate creaturi îi datorează eliberarea şi redobândirea demnităţii.

Observând că aveam de a face cu un şarlatan, păstrai pentru mine obiecţiunile pe care le-aş fi putut opune acestei stupide fantezii. Dar nu putui să scap de acest liberator cu mai puţin de trei lire sterline.