Capitolul XLV.

Cum a cerut Panurge sfatul nebunului Tribulet.

După alte şase zile de drum, Panurge s-a întors acasă. Tot atunci a sosit de la Blois, pe calea apei, şi Tribulet.

Panurge i-a dăruit o băşică de porc în care suna frumos o mână de grăunţe; apoi o sabie de lemn aurit, o tolbă mică, croită din piele de broască ţestoasă, o butelcă îmbrăcată în împletitură de nuiele şi un coş cu mere creţeşti.

— Trăieşte nebunul ca viermele în măr! a spus Carpalim.

Tribulet a încins sabia, şi-a atârnat tolba la şold, a luat băşica în mână şi a scuturat-o, a mâncat din mere cât a putut şi a băut tot vinul. Panurge l-a privit cu uimire şi a spus:

— Am văzut în viaţa mea destui nebuni – preţ de vreo zece mii de franci – dar n-am întâlnit niciunul care să toarne pe gât cu atâta poftă!

I-a arătat apoi pe larg nedumerirea lui, în cuvinte frumos potrivite. Nici n-a sfârşit vorba şi Tribulet i-a repezit un pumn în spinare, i-a întins butelca goală, l-a mângâiat peste nas cu băşica şi, în loc de orice alt răspuns, i-a strigat clătinând din cap:

— Sfinte Dumnezeule! Omul ăsta e nebun! Nebun de legat! Fereşte-te de călugări! Dă încoa cimpoiul!

După aceste ciudate cuvinte, s-a tras la o parte şi a început să se joace cu băşica, ascultând sunetul plăcut al boabelor dinăuntru. N-a fost cu putinţă să mai scoată careva o vorbă din gura lui. Panurge a încercat să-i mai pună o întrebare, dar Tribulet a scos sabia de lemn, gata-gata să-l lovească.

— Ei, drăcia dracului! a strigat Panurge. Am nimerit-o bine! Nebunul ăsta e nebun de-adevărat! Dar mai nebun a fost cine mi l-a adus; şi mai nebun sunt eu, care m-am apucat să-i cer sfatul.

— Asta-i o piatră în grădina mea, a zis Carpalim.

— Să nu ne pripim, a spus Pantagruel. Să căutăm mai bine a desluşi tâlcul purtării şi spuselor lui. Eu unul am întrezărit unele înţelesuri destul de lămurite, şi nu mă mai mir că turcii îi numesc pe nebuni musafiţi, adică profeţi. Aţi văzut cum nebunul nostru, înainte de a deschide gura să vorbească, a început să tremure şi să clatine din cap? Ţinând seamă de ştiinţa filosofilor din vechime, de descântecele magilor şi de însemnările jurisconsulţilor, aceste mişcări ale capului sunt dezlănţuite de puterea duhului prevestitor, care, pătrunzând într-un loc neîncăpător (fiindcă un cap cât pumnul nu poate cuprinde prea mult creier), dă naştere unor zdruncinări, despre care doftorii spun că se prelungesc în toate părţile trupului, datorită pe de o parte unei poveri prea grele, pe de alta slăbiciunii mădularelor care o poartă. Tot astfel cei istoviţi de nemâncare nu pot să prindă în mână nici măcar o cană de vin, fără să le tremure mâna. Vrăjitoarea Pitia, înainte de a-şi rosti oracolele îşi scutura creanga ei de laur; iar după spusele lui Lamprid, împăratul Heliogabal dădea tot timpul din cap, ca să creadă lumea că are darul ghicirii. Aşa îl înfăţişează Plaut pe Saurias în Măgarul, mergând pe drum, bălăbănind din cap ca un dezmetic şi băgând spaima în cei cu care se întâlnea. Poetul Catul ne spune, că menadele, preotesele lui Bachus şi straşnice ghicitoare, purtau în mâini ramuri de iederă şi tremurau din cap, ca şi preoţii jugăniţi ai Cibelei, din ţara galilor. Titus Livius scrie, că la sărbătoarea bacanalelor, bărbaţii şi femeile, voind să-şi ghicească viitorul, începeau să tremure din tot trupul. Toţi filosofii spun, că darul profeţiei nu se abate asupra nimănui, fără să-l zdruncine din toate încheieturile, de îndată ce puterea duhului coboară asupra celui ales şi îl face să vorbească. Faimosul om de legi Iulian, întrebat o dată despre un sclav, care stătea de vorbă cu nebunii şi se pricepea să ghicească viitorul fără să clatine din cap, a răspuns că acela nu era nebun, ci întreg la minte. De aceea vedem în zilele noastre, cum unii dascăli zgâlţâie zdravăn capetele şcolarilor (cum ai prinde o oală de toarte ca s-o scuturi), trăgându-i de urechi (care sunt, după ştiinţa înţelepţilor Egiptului, mădularele ţinerii de minte) pentru a le limpezi judecata şi a-i aduce la ascultare, de câte ori pornesc cu gândul aiurea sau se lasă cuprinşi de o simţire care îi tulbură.