SCENA XIII

ȘTEFĂNESCU, POMPILIAN

POMPILIAN (a terminat cursivul și s-a repezit cu el spre boxă, lovindu-se de altfel de Andronic, care tocmai ieșea. Intră în boxă și întinde manuscrisul): S-a făcut.

ȘTEFĂNESCU: Despre ce ai scris?

POMPILIAN: Despre reforma bacalaureatului.

ȘTEFĂNESCU: Pentru sau contra?

POMPILIAN: Pentru.

ȘTEFĂNESCU: O făcuși! Nu știi că directorul e la cuțite cu Brănescu de la Instrucție?

POMPILIAN: Zău?

ȘTEFĂNESCU (ținând manuscrisul în mână): Acu ce vrei să fac cu ăsta? La coș! (E gata să-l arunce într-adevăr la coș. Pompilian i-l ia înapoi cu o mișcare scurtă.)

POMPILIAN: Stai, șefule, că altu’ nu scriu. Dă-l încoa’ să-l schimb. Ia să vedem! (Scoate stiloul din buzunar și începe să citească:) „Noua reformă a bacalaureatului este un eveniment fericit pentru învățământul nostru secundar.” (Ștergând și scriind:) Este un eveniment nefericit. (Către Ștefănescu, plin de subînțeles:) Ai, ce zici?

ȘTEFĂNESCU (mulțumit): Așa da. Dă-i drumul. Repede.

POMPILIAN: În trei minute. (Se întoarce în redacție, și, în picioare, la masă, își reface manuscrisul, ștergând și adăugând din când în când câte ceva.)