ACEIAȘI, SECRETARA
BUCȘAN (către secretară): Agopian se duce la tipografie și se întoarce. Dacă totul e în ordine, îi predai acest cec. (Secretara ia cecul.) Aștept aici răspunsul.
SECRETARA (către Agopian): Vă rog să veniți cu mine, domnule. Pe aici. (Îi arată ușa din stânga și așteaptă până ce Agopian iese din cameră. Pe urmă se uită la cec și face un pas spre biroul lui Bucșan.) Patru milioane?
BUCȘAN: Da.
SECRETARA: Nu e prea mult?
BUCȘAN: Nu. Pentru ceea ce vreau eu, e destul de ieftin. (După o secundă:) Werner! (Fata, care se îndreptă spre ușă, se oprește.) Contractele Cugir sunt gata?
SECRETARA: Da. Mâine dimineață se autentifică.
BUCȘAN: Mai e posibilă o modificare?
SECRETARA: Greu.
BUCȘAN: Totuși, trebuie. (Moment de gândire.) Majorezi comisionul nostru cu 0,75 la sută. (Pauză.)
Dă o diferență mare?
SECRETARA (după o clipă de reflecție): Patru milioane
și vreo șase sute.
BUCȘAN: Tocmai cât trebuie. (Cu un vag zâmbet:) Ei?
E mult?
SECRETARA: Nu. Așa merge. (A surâs și ea. Pe urmă, imediat, revine la seriozitatea ei rece de funcționară precisă.) Îl primiți pe Brănescu?
BUCȘAN: Să vie!
(Secretara iese.)