14. O manifestaţie comunista.

În ziua de 3 Noiembrie, partidul comunist a organizat o manifestaţie de protest a ceea ce numeau ei „regimul fascist” şi contra prezentei armatelor germane în România, pe care le denunţau ca „armate de ocupaţie”.

Şefii lor au ales ca loc de manifestaţie Halele Obor şi au fixat-o într-o Duminica dimineaţa, când o mulţime de locuitori din cartier veneau sa se aprovizioneze la aceasta piaţă. Socoteala lor era clara. Cum putini ar fi răspuns chemării partidului, numărul lor anemic s-ar fi amestecat cu masa precupeţilor şi a cumpărătorilor si, în modul acesta, ar fi dat impresia unei „mari” adunări de protest.

Prefectura de Politie fusese informata de planurile comuniştilor prin Florin Becescu, care conducea, sub Moruzov, secţia anticomunista din Serviciul Secret şi rămăsese în acest post şi sub noi, fiind un specialist în materie.

Am avut prilejul sa vorbesc cu Florin Becescu după manifestaţia de la Obor, fiindu-mi prezentat de către Mile Lefter. M-am întreţinut câtva timp cu el asupra problemei comuniste. M-a asigurat ca organizaţia lor clandestina din Capitala nu prezintă nici un pericol real pentru Stat, fiind constituita din câteva zeci de persoane. Apoi şi acest aparat minuscul, jumătate este infiltrat de agenţi ai Serviciului Secret, încât toate mişcările lor sunt perfect controlate. Singura lor posibilitate de manifestare este sa azvârle din când în când manifeste prin curţile oamenilor, până ce se descoperă filiera lor şi multiplicatorul.

Ca şi alte dăţi, informaţia primita de la Florin Becescu s-a adeverit întocmai. Prefectura de Politie a concentrat în dimineaţa de Duminica, la Obor, un contingent puternic de comisari şi agenţi, care au ocupat punctele strategice ale pieţei, pentru a putea tăia fuga manifestanţilor. Când au apărut agitatorii comunişti, s-a văzut ca desfăşurarea de forte era prea mare. Nu erau mai multi decât 15- 20. S-au urcat pe nişte scaune sau scânduri şi unii dintre ei au început sa vorbească mulţimii, în timp ce alţii împrăştiau manifeste. Dar n-a trecut decât câteva minute, până ce au putut sa se strecoare prin mulţime şi sa fuga. În goana după ei, s-a întâmplat un tragic accident, care a costat viaţa unui legionar. Funcţionarul de la Prefectura de Politie, Chirica Nită, alerga după un manifestant comunist pe care-l credea o căpetenie a lor, vroind să-l captureze. Ceilalţi care veneau din urma l-au confundat pe Chirica cu unul dintre comuniştii care fugeau si, după mai multe somaţii, au tras în direcţia lor. Nită Chirica s-a prăbuşit într-un lac de sânge, rănit mortal, în timp ce comunistul urmărit de el se pare ca a scăpat.

Manifestaţia comunista plănuită la Obor s-a dizolvat înainte chiar ca sa fi prins corp şi lumea adunata în piaţă sa ştie despre ce este vorba. N-a avut nici un răsunet şi nici nu s-a vorbit de ea în Capitala. Punctul ei negru a fost tocmai moartea accidentala a acestui brav legionar, căzut la datorie în combaterea inamicilor patriei.

Legionarul Chirica Nită a fost înmormântat la Predeal în 6 Noiembrie 1940. S-a săvârşit mai întâi slujba înmormântării la Biserica Sf. Ilie Gorgani, unde i-a fost adus sicriul, în prezenta Colonelului Zavoianu, Prefectul Politiei Capitalei. Au mai asistat la slujba Maiorul Orasanu, Secretarul-General al Prefecturii, Inspectorul de Politie, Eremia Socariciu, chestor de politie Ilie Stânga, chestor Virgil Popa, Dr. Jianu, Comandor Popovici şi Victor Apostolescu, care a comandat ceremonia.

După slujba s-a format o coloana legionara de autobuze, care au transportat sicriul lui Nită Chirica până la Predeal, unde a avut loc actul înhumării, în cimitirul eroilor legionari.

Pentru ziua de 13 Decembrie, partidul comunist a anunţat din clandestinitate ca se vor produce greve şi tulburări. Cum s-a raportat în Consiliul de Miniştri, ziua de 13 Decembrie a trecut în linişte în toată tara. S-au făcut arestări de comunişti în anumite centre, la Rădăuţi, Sibiu, Suceava, Botoşani, Iaşi şi Giurgiu, prinşi pe când răspândeau manifeste. Marea majoritate a celor arestaţi erau evrei.