15. „Axa”

Un grup de intelectuali din Legiune considerând ca trebuie sa se accentueze cu mai mare energie coordonatele doctrinare ale Mişcării în presa regimului şi ca gazetele ce le avem nu răspund deplin acestui deziderat, mi-au cerut aprobarea ca sa scoată un nou ziar, al cărui nume sa fie Axa.

Alegând acest titlu, membrii acestui cerc vroiau sa arate ca sunt continuatorii vechii publicaţii a Mişcării, Axa, apărută în anul 1936, iar de alta parte sa sublinieze ca România aparţine sistemului de alianţă al Puterilor Axei, iar ei vor susţine, prin scrisul lor, noua orientare de politica externa a tarii noastre. Axa a apărut în 2 Decembrie 1940, purtând subtitlul „ziar de lupta politica şi doctrinara legionara”. Era un cotidian de seara, avându-l ca director pe Pavel Costin Deleanu, iar ca prim-redactor pe Crişan Axente. Acesta era cunoscut în lumea legionara sub forma prescurtata a numelui sau de botez, Crisu Axente.

Paul Costin Deleanu era un vechi colaborator al revistei Axa, şi îşi făcuse un nume în publicistica româneasca. Avea o solida formaţie filosofica, iar colaborarea lui, alături de Vasile Marin şi Mihai Polihroniade la Axa, era o garanţie ca noua gazeta nu se va îndepărta de la linia de gândire legionara.

Crisu Axente era Doctor în Drept de la Paris şi se trăgea din istorica familie a tribunului Axente, care a jucat un mare rol, sub conducerea lui Avram Iancu, în luptele cu ungurii din anii 1848-1849. Tatăl lui a descălecat din Ardeal şi s-a aşezat la Turnu Severin unde a profesat avocatura. Aici s-a născut Crisu Axente.

Sub guvernarea legionara, Crisu Axente a fost numit, în graba primelor zile, Prefect al Judeţului Mehedinţi, pentru ca mai târziu sa renunţe la acest post şi sa vina la Bucureşti, unde, credea el, ca prin formaţia lui intelectuala, va putea fi mai de folos luptei noastre.

Gazeta Axa, desi apărută mai târziu decât confraţii ei Buna Vestire şi Cuvântul, s-a impus repede opiniei publice prin stilul ei sobru şi rigoarea analizelor ei politice.

Prin apariţia Axei, presa legionara a atins apogeul posibilităţilor ei de dezvoltare din acel moment. Cele trei ziare au depăşit tirajul vechilor gazete, Universul, Curentul şi Timpul, devenind organele predilecte de informaţie ale păturii urbane a poporului nostru. Fiecare dintre ele avea caracteristici proprii, în modul cum tratau aspectele vieţii publice, dar, în acelaşi timp, se completau armonios prin forul lor doctrinar comun. Printr-un Comunicat al Secretariatului General, din 19 Decembrie, cele trei cotidiane, Buna Vestire, Cuvântul şi Axa, au fost recunoscute ca formând împreuna „presa legionara”. Dar nu era suficient sa existe o presa legionara; trebuia sa fie şi ziarişti pregătiţi care sa o şi scrie. La noi în tara, oricine se putea improviza în ziarist, fara sa aibă nici măcar o diploma universitara şi nici măcar bacalaureatul. Pentru a elimina acest neajuns, Ministrul Propagandei, Constant, împreuna cu Horia Cosmovici, au luat iniţiativă de a crea o universitate Libera de Ziaristica. Universitatea de Ziaristica a fost inaugurata în 17 Decembrie în Sala Studenţilor în Litere şi Filosofie, în prezenta ministrului şi a înalţilor funcţionari de la Departamentul sau. Au luat cuvântul Alexandru Constant, P. P. Panaitescu şi la urma Horia Cosmovici şi-a desfăşurat conferinţa de deschidere, având ca subiect „Rolul presei şi propagandei în Statul naţional-legionar”.